Nou an de studii, cu universități reformate: Au rămas puține, dar sustenabile

Vine noul an de studii, care va fi diferit de cel precedent. După reforma universităților, numărul instituțiilor de învățământ superior s-a redus de la 16 la 11. Ministerul Educației spune că sunt prea puțini studenți și prea multe universități, de aceea era necesar să se intervină, scrie realitatea.md.

Autoritățile, în afirmațiile sale, se bazează pe date statistice, care arată că urmare a declinului demografic a scăzut și scade în continuare numărul elevilor și al studenților. De exemplu, dacă în perioada anilor 2010-2011 erau 107813 studenți, în anul de studii 2021-2022 cifra s-a înjumătățit, înregistrând 59647 de studenți.

Ministerul Educației explică, instituțiile de învățământ superior cu venituri mici de doar câteva milioane de lei nu au şanse în competiţia pentru a atrage profesori buni, pentru a avea în dotare săli şi laboratoare moderne şi a pregăti specialişti de calitate. Fapt demonstrat și de datele statistice, care relevă că în 2020 doar 4, din cele 16 instituţii de învățământ superior de stat au avut profit şi doar două – în 2019.

Portalul economic mold–street.com a analizat veniturile universităților din Republica Moldova. Universitatea de Stat din Moldova este cea mai mare instituţie de învățământ superior, atât după numărul de studenţi, cât şi după valoarea mijloacelor fixe. Cea mai profitabilă instituţie de învățământ superior, pe parcursul a mai mulţi ani, este Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF).

sursa: Mold-Street.com

Din acest grafic se vede cu ochiul liber, cât de mare este diferența bugetelor instituțiilor de învățământ. Totodată, universitățile au nevoie de un număr similar de rectori, prorectori, decani și prodecani, indiferent de faptul dacă în programele lor s-au înmatriculat 200 sau 10000 de studenți, indiferent de buget.

Mai mult decât atât, și infrastructura, inclusiv TIC sunt costisitoare per student. Respectiv, o instituție de învățământ superior este nevoită să cheltuiască aceiași bani pentru întreținerea unui metru pătrat de sală de studii sau de laborator pentru a instrui 5, 10 sau 25 de studenți.

Autoritățile promit că va începe cel mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani. Pentru realizarea acestui scop au fost alocate peste 700 de milioane de lei.

#rectori #reforma #universitati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.