Nou an de studii, cu universități reformate: Au rămas puține, dar sustenabile

Vine noul an de studii, care va fi diferit de cel precedent. După reforma universităților, numărul instituțiilor de învățământ superior s-a redus de la 16 la 11. Ministerul Educației spune că sunt prea puțini studenți și prea multe universități, de aceea era necesar să se intervină, scrie realitatea.md.

Autoritățile, în afirmațiile sale, se bazează pe date statistice, care arată că urmare a declinului demografic a scăzut și scade în continuare numărul elevilor și al studenților. De exemplu, dacă în perioada anilor 2010-2011 erau 107813 studenți, în anul de studii 2021-2022 cifra s-a înjumătățit, înregistrând 59647 de studenți.

Ministerul Educației explică, instituțiile de învățământ superior cu venituri mici de doar câteva milioane de lei nu au şanse în competiţia pentru a atrage profesori buni, pentru a avea în dotare săli şi laboratoare moderne şi a pregăti specialişti de calitate. Fapt demonstrat și de datele statistice, care relevă că în 2020 doar 4, din cele 16 instituţii de învățământ superior de stat au avut profit şi doar două – în 2019.

Portalul economic mold–street.com a analizat veniturile universităților din Republica Moldova. Universitatea de Stat din Moldova este cea mai mare instituţie de învățământ superior, atât după numărul de studenţi, cât şi după valoarea mijloacelor fixe. Cea mai profitabilă instituţie de învățământ superior, pe parcursul a mai mulţi ani, este Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF).

sursa: Mold-Street.com

Din acest grafic se vede cu ochiul liber, cât de mare este diferența bugetelor instituțiilor de învățământ. Totodată, universitățile au nevoie de un număr similar de rectori, prorectori, decani și prodecani, indiferent de faptul dacă în programele lor s-au înmatriculat 200 sau 10000 de studenți, indiferent de buget.

Mai mult decât atât, și infrastructura, inclusiv TIC sunt costisitoare per student. Respectiv, o instituție de învățământ superior este nevoită să cheltuiască aceiași bani pentru întreținerea unui metru pătrat de sală de studii sau de laborator pentru a instrui 5, 10 sau 25 de studenți.

Autoritățile promit că va începe cel mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani. Pentru realizarea acestui scop au fost alocate peste 700 de milioane de lei.

#rectori #reforma #universitati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligența artificială poate fi un instrument puternic în slujba progresului, dar trebuie să fie ghidată de principii etice și de valori umane. Transformarea digitală nu trebuie să lase pe nimeni în urmă, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu, în cadrul conferinției AI & Big Data Conference – Humans. Powered by AI.

Dragu a evidențiat progresele realizate de Banca Națională a Moldovei în adoptarea tehnologiilor bazate pe AI, în domenii precum supravegherea riscurilor și procesarea documentelor. De asemenea, BNM lucrează la dezvoltarea unor instrumente avansate pentru analiza raportărilor financiare și identificarea riscurilor emergente.

„Transformarea digitală este o oportunitate de a inova, dar și o responsabilitate de a proteja stabilitatea financiară, echitatea și incluziunea. Viitorul central banking-ului înseamnă inovație, anticipare și încredere construită pe baze transparente”, a adăugat Anca Dragu.

Guvernatoarea a subliniat că Moldova are potențialul să devină un model regional în domeniul economiei digitale, însă pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să construiască o infrastructură digitală care pune omul în centrul deciziilor. În acest sens, Banca Națională promovează educația financiară pentru toate categoriile de vârstă și venit, reglementează responsabil tehnologiile emergente și colaborează cu instituțiile europene pentru integrarea plăților digitale și conectarea la SEPA – Spațiul Unic de Plăți în Euro.

„Dincolo de algoritmi și procese, trebuie să vorbim despre oameni. Moldova digitală trebuie să fie și Moldova echitabilă”, a încheiat Anca Dragu, subliniind importanța incluziunii în transformarea digitală.