Nou în MAIBank: O gamă mai largă de depozite în lei sau valută străină

Pentru că nu ne oprim niciodată din a face lucruri frumoase și utile de care poți beneficia la distanță, am introdus încă un depozit cu o dobândă atractivă în aplicația mobilă MAIBank – CAPITAL+.

Acum ai mai multe opțiuni pentru a deschide un cont de economii la distanță, deoarece poți alege unul din cele două depozite disponibile în MAIBank – Multiopțional mobile sau CAPITAL+.

În funcție de valuta în care vrei să economisești (MDL/ EUR/ USD), de perioada de plasare (740 de zile sau 1095 de zile), cu sau fără capitalizare, pentru sumele în lei din depozitul CAPITAL+ beneficiezi de o dobândă de la 4,5% până la 5%, pentru sumele în euro – de la 0,5% până la 1%, iar pentru cele în dolari – de la 0,75% până la 1% anual.

Dobânda se va achita lunar, începând cu data de 4 a lunii la contul curent/de card sau se va capitaliza. Contul de depozit poate fi oricând suplinit, însă retrageri nu se admit.

Dacă ai economisit bani pe care vrei să-i păstrezi pentru situații de urgență sau vrei să-i folosești mai târziu pentru o achiziție importantă, depune-i la MAIB. Economiile puse deoparte pe depozitul CAPITAL+ îți vor aduce atât sentimentul de siguranță, cât și un venit pasiv sub formă de dobândă pe care ți-l va achita banca. Pentru mai multe detalii despre condițiile de deschidere a depozitului CAPITAL+, accesează linkul.

Vizionează acest tutorial și convinge-te cât de ușor este să deschizi un cont de depozit.

Crezi că putem fi MAIBuni? Scrie-ne pe adresa de e-mail experienta.ta@maib.md despre experiența ta.

MAIBank, banca ta oriunde te-ai afla.

#MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.