Noua tulpină Omicron a dus la scăderea preţulului la petrol. Ce se întâmplă cu bursele

04 Dec. 2021, 07:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Dec. 2021, 07:36 // Actual //  bani.md

Varianta Omicron a atacat brusc oamenii obişnuiţi şi investitorii, iar ţiţeiul a scăzut cu 15% într-o singură şedinţă, arată o analiză a companiei de brokeraj XTB.

Astfel, riscul de fi impuse restricţii suplimentare, similare cu cele de la primul lockdown, a afectat dorinţa de cumpărare a investitorilor. Dacă vaccinurile actuale se dovedesc a fi ineficiente împotriva Omicron, călătoriile vor fi reduse, zborurile vor fi suspendate, oamenii vor rămâne acasă şi cererea de petrol va scădea, arată brokerul de burse internaţionale XTB România, citată de Ziarul Financiar, companie listată pe Bursa de la Varşovia.

Dacă ne uităm la Austria, unde a fost introdus un alt lockdown, mobilitatea a scăzut cu mult sub nivelurile pe care le-am observat acum câteva săptămâni sau chiar înainte de primul val al pandemiei.

Majoritatea populaţiei ar prefera petrol mult mai ieftin, dar nu şi OPEC+ (cele 13 ţări membre ale OPEC plus alte 10 ţări exportatoare de petrol). Dacă grupul deja vede o supraoferta clară de petrol în Q1 2022, atunci, motivat de o scădere suplimentară a cererii din cauza Omicron, OPEC+ ar putea iniţia şi alte măsuri.

Vom plăti mai puţin la benzinării? Probabil da! Cu toate acestea, trebuie amintit că preţul benzinei nu depinde numai de preţul petrolului.

Componentele preţului benzinei şi motorinei sunt în majoritatea cazurilor: petrolul nerafinat, marja de rafinare, distribuţia şi marketingul, impozitele.

În Statele Unite, ponderea ţiţeiului în costul combustibilului este de până la 50%. Pe de altă parte, în ţările care nu produc petrol, costurile de distribuţie şi taxele reprezintă o pondere mult mai mare.

Prin urmare, chiar dacă preţurile sunt acum cu 25% mai mici în comparaţie cu vârful actual al pieţei, preţurile la combustibil vor scădea cu doar câteva procente. De aceea, unele ţări decid să ia alte măsuri, precum reducerea TVA-ului sau a accizelor.

Sezonalitatea indică o cerere limitată la începutul noului an. Într-un astfel de caz, dinamica tendinţei de creştere ar fi oricum încetinită. De aceea, nu ar trebui să ne aşteptăm la eforturi majore din partea OPEC+. Pe de altă parte, grupul ar dori să menţină preţurile în jur de 70-80 de dolari pe baril, ceea ce permite planificarea pe termen lung a viitoarelor proiecte de exploatare. Prin urmare, în viitor, ar trebui să ne aşteptăm la acţiuni suplimentare din partea OPEC+, care vor avea ca scop menţinerea preţului în acest interval.

Pandemia de coronavirus a schimbat multe lucruri în întreaga lume. Din perspectiva investitorului, volatilitatea de pe pieţele financiare nu a fost niciodată atât de mare.

Pe de altă parte, din punctul de vedere al consumatorului, preţurile nu s-au schimbat atât de dramatic într-un timp atât de scurt înainte de COVID-19.

Unde se încrucişează drumurile investitorilor şi consumatorilor? Acest lucru are loc de obicei pe piaţa mărfurilor, iar cea mai importantă materie primă este, desigur, petrolul.

Apariţia COVID-19 a dus la anomalii fără precedent pe piaţa petrolului. La un moment dat, preţul barilului de petrol a scăzut semnificativ sub zero. Din cauza restricţiilor din întreaga lume, mulţi oameni au încetat să mai călătorească, să zboare sau chiar să meargă la magazine.

Din cauza disproporţiei uriaşe dintre cerere şi ofertă, organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC), împreună cu alte ţări importante, au decis să limiteze în comun producţia pentru a restabili situaţia normală a preţurilor pe piaţă. Restricţiile de producţie impuse de OPEC şi de alţi producători precum Rusia continuă până în prezent.

Între timp, însă, au fost luate măsuri pentru stimularea economiei după stagnarea pandemiei de coronavirus. Tone de numerar au fost injectate de băncile centrale şi guverne, ceea ce a dus la o redresare semnificativă.

A existat teama că petrolul ar putea să se epuizeze, motiv pentru care OPEC+ a decis să restabilească moderat producţia. Cu toate acestea, acest proces s-a dovedit a fi prea lent pentru a răspunde aşteptărilor pieţei, rezultând o creştere de 100% a preţurilor.

Au existat chiar indicii că preţul va creşte la 100 de dolari pe baril, ceea ce a fost o problemă pentru consumatori în trecut. Preţurile prea mari ar fi putut reduce cererea.

În ultimele luni am asistat la mai multe valuri de coronavirus şi restricţii. Nu au avut niciun impact real asupra pieţei, în afară de aşteptările privind producţia.

De obicei, vânzarea de active mai riscante, cum ar fi petrolul, durează aproximativ 2 săptămâni. Având în vedere următorul val aşteptat de COVID-19, OPEC+ a decis să nu mărească producţia, mai arată analiza.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!