Nu e glumă... doar bătaie de joc! Trenurile Moldovei, mai lente ca trotineta electrică

Trenurile moldovenești pe unele sectoare de cale ferată merg cu o viteză ce nu e mai mare de 20km/h, ceea ce nu depășește viteza unei trotinete electrice. În medie, trenurile moldovenești merg cu 30km/h. Autoritățile intenționează să crească viteza, dar și să modernizeze CFM. Or, Guvernul a aprobat astăzi, 20 aprilie, concepția de restructurare a sectorului feroviar și a CFM pentru 2022 – 2024.

Planul de acțiuni prevedere înregistrarea și evaluare activelor Căii Ferate din Moldova, restructurarea, implementarea măsurilor tranzitorii spre noua formă de organizare, instituirea autorității de siguranță a transportului feroviar și de protecție a consumatorului și instituirea organului de investigare a accidentelor feroviare.

„Planul prevede și dezvoltarea infrastructurii feroviare și a contractului multianual pentru administrarea infrastructurii, ceea ce va permite majorarea vitezei trenurilor și eliminarea restricțiilor de circulație. Toate întreprinderile care vor rezulta după restructurarea CFM vor fi în gestiunea statului. Se planifică asigurarea cetățenilor la garnituri de trenuri moderne”, a explicat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Potrivit ministrului, calea ferată, în contextul războiului din Ucraina, devine un mijloc important urmare a sistării activității portului din Odesa. Astfel investițiile trebuie făcute neîntârziat. Ele vor ajuta Republica Moldova ș Ucraina în noul context geopolitic.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#reforma #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.