Nu e glumă… doar bătaie de joc! Trenurile Moldovei, mai lente ca trotineta electrică

20 Apr. 2022, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Apr. 2022, 16:48 // Actual //  bani.md

Trenurile moldovenești pe unele sectoare de cale ferată merg cu o viteză ce nu e mai mare de 20km/h, ceea ce nu depășește viteza unei trotinete electrice. În medie, trenurile moldovenești merg cu 30km/h. Autoritățile intenționează să crească viteza, dar și să modernizeze CFM. Or, Guvernul a aprobat astăzi, 20 aprilie, concepția de restructurare a sectorului feroviar și a CFM pentru 2022 – 2024.

Planul de acțiuni prevedere înregistrarea și evaluare activelor Căii Ferate din Moldova, restructurarea, implementarea măsurilor tranzitorii spre noua formă de organizare, instituirea autorității de siguranță a transportului feroviar și de protecție a consumatorului și instituirea organului de investigare a accidentelor feroviare.

„Planul prevede și dezvoltarea infrastructurii feroviare și a contractului multianual pentru administrarea infrastructurii, ceea ce va permite majorarea vitezei trenurilor și eliminarea restricțiilor de circulație. Toate întreprinderile care vor rezulta după restructurarea CFM vor fi în gestiunea statului. Se planifică asigurarea cetățenilor la garnituri de trenuri moderne”, a explicat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Potrivit ministrului, calea ferată, în contextul războiului din Ucraina, devine un mijloc important urmare a sistării activității portului din Odesa. Astfel investițiile trebuie făcute neîntârziat. Ele vor ajuta Republica Moldova ș Ucraina în noul context geopolitic.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.