Nu e glumă… doar bătaie de joc! Trenurile Moldovei, mai lente ca trotineta electrică

Trenurile moldovenești pe unele sectoare de cale ferată merg cu o viteză ce nu e mai mare de 20km/h, ceea ce nu depășește viteza unei trotinete electrice. În medie, trenurile moldovenești merg cu 30km/h. Autoritățile intenționează să crească viteza, dar și să modernizeze CFM. Or, Guvernul a aprobat astăzi, 20 aprilie, concepția de restructurare a sectorului feroviar și a CFM pentru 2022 – 2024.

Planul de acțiuni prevedere înregistrarea și evaluare activelor Căii Ferate din Moldova, restructurarea, implementarea măsurilor tranzitorii spre noua formă de organizare, instituirea autorității de siguranță a transportului feroviar și de protecție a consumatorului și instituirea organului de investigare a accidentelor feroviare.

„Planul prevede și dezvoltarea infrastructurii feroviare și a contractului multianual pentru administrarea infrastructurii, ceea ce va permite majorarea vitezei trenurilor și eliminarea restricțiilor de circulație. Toate întreprinderile care vor rezulta după restructurarea CFM vor fi în gestiunea statului. Se planifică asigurarea cetățenilor la garnituri de trenuri moderne”, a explicat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Potrivit ministrului, calea ferată, în contextul războiului din Ucraina, devine un mijloc important urmare a sistării activității portului din Odesa. Astfel investițiile trebuie făcute neîntârziat. Ele vor ajuta Republica Moldova ș Ucraina în noul context geopolitic.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#reforma #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcțiile de locuințe au crescut ușor în prima jumătate a anului, în timp ce pentru clădirile nerezidențiale au fost eliberate mai puține autorizații. În total, în perioada ianuarie-iunie 2026, în Republica Moldova au fost emise 1 376 de autorizații de construire, cu 0,5% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Din total, 1 034 de autorizații au fost eliberate pentru clădiri rezidențiale, inclusiv cele destinate colectivităților. Numărul acestora a crescut cu 3% față de primele șase luni din 2025 și reprezintă 75,1% din toate autorizațiile emise. În schimb, pentru clădirile nerezidențiale au fost acordate 342 de autorizații, cu 9,8% mai puține decât anul trecut, acestea reprezentând 24,9% din total.

Datele arată că situația este mult mai stabilă decât în urmă cu un an. În ianuarie-iunie 2025, numărul total al autorizațiilor de construire scăzuse cu 12,2% față de aceeași perioadă din 2024. Autorizațiile pentru clădiri rezidențiale se reduseseră atunci cu 7,7%, iar cele pentru construcții nerezidențiale – cu 22,3%.

Mai multe autorizații au fost eliberate în sate decât în orașe. În mediul rural au fost acordate 709 autorizații, ceea ce înseamnă 51,5% din total și cu 0,1% mai mult față de anul trecut. În mediul urban au fost emise 667 de autorizații, sau 48,5% din total, în scădere cu 1,2%.

Activitatea a fost mai intensă în trimestrul al doilea. În primele trei luni ale anului au fost eliberate 586 de autorizații, dintre care 444 pentru clădiri rezidențiale și 142 pentru cele nerezidențiale. În perioada aprilie-iunie, numărul total a crescut la 790, dintre care 590 pentru clădiri rezidențiale și 200 pentru cele nerezidențiale.

La nivel regional, evoluțiile au fost diferite. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 6,1%, de la 376 la 399, iar al celor nerezidențiale cu 15,7%, de la 51 la 59. În regiunea Centru, autorizațiile rezidențiale au crescut cu 8,4%, până la 398, însă cele nerezidențiale au scăzut puternic, cu 32,5%, până la 102.

În Nord au fost eliberate 95 de autorizații rezidențiale, cu 3,1% mai puține, și 87 nerezidențiale, cu 6,1% mai multe. Cea mai mare scădere în sectorul rezidențial s-a înregistrat în Sud, unde numărul autorizațiilor s-a redus cu 27,7%, de la 83 la 60. În UTA Găgăuzia, modificările au fost mai mici: autorizațiile rezidențiale au crescut cu 2,5%, până la 82, iar cele nerezidențiale cu 2%, până la 50.