Nu e glumă… doar bătaie de joc! Trenurile Moldovei, mai lente ca trotineta electrică

20 Apr. 2022, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Apr. 2022, 16:48 // Actual //  bani.md

Trenurile moldovenești pe unele sectoare de cale ferată merg cu o viteză ce nu e mai mare de 20km/h, ceea ce nu depășește viteza unei trotinete electrice. În medie, trenurile moldovenești merg cu 30km/h. Autoritățile intenționează să crească viteza, dar și să modernizeze CFM. Or, Guvernul a aprobat astăzi, 20 aprilie, concepția de restructurare a sectorului feroviar și a CFM pentru 2022 – 2024.

Planul de acțiuni prevedere înregistrarea și evaluare activelor Căii Ferate din Moldova, restructurarea, implementarea măsurilor tranzitorii spre noua formă de organizare, instituirea autorității de siguranță a transportului feroviar și de protecție a consumatorului și instituirea organului de investigare a accidentelor feroviare.

„Planul prevede și dezvoltarea infrastructurii feroviare și a contractului multianual pentru administrarea infrastructurii, ceea ce va permite majorarea vitezei trenurilor și eliminarea restricțiilor de circulație. Toate întreprinderile care vor rezulta după restructurarea CFM vor fi în gestiunea statului. Se planifică asigurarea cetățenilor la garnituri de trenuri moderne”, a explicat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Potrivit ministrului, calea ferată, în contextul războiului din Ucraina, devine un mijloc important urmare a sistării activității portului din Odesa. Astfel investițiile trebuie făcute neîntârziat. Ele vor ajuta Republica Moldova ș Ucraina în noul context geopolitic.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

24 Aug. 2026, 09:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Aug. 2026, 09:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Planurile de dezvoltare a Aeroportului Internațional Chișinău ridică semne de întrebare, iar investiția pregătită de autorități riscă să fie depășită de traficul de pasageri chiar înainte ca lucrările să fie finalizate. Avertismentul vine din partea expertului Vitalie Rapcea de la Expert-Grup, care susține că proiectul de extindere a infrastructurii aeroportuare ar trebui reevaluat.

În cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova, Rapcea a explicat că dezvoltarea unui aeroport trebuie realizată în baza unui masterplan și a unor prognoze realiste privind evoluția traficului.

Potrivit expertului, documentele elaborate anterior indicau necesitatea unui terminal de aproximativ 20 de mii de metri pătrați în momentul în care Aeroportul Chișinău urma să ajungă la un trafic de 2,6 milioane de pasageri. Între timp, însă, numărul călătorilor a crescut puternic, iar proiectul pregătit în prezent riscă să nu mai corespundă necesităților reale.

„Construcția care se preconizează este deja depășită”, a declarat Vitalie Rapcea.

Expertul consideră că, înainte de alocarea unor resurse importante, autoritățile ar trebui să analizeze dacă investiția planificată mai este adaptată volumului actual și viitor de pasageri.

„Trebuie să judecăm dacă nu această investiție este depășită de traficul existent și poate mult mai judicios era și o soluție modulară”, a explicat Rapcea.

În opinia sa, dezvoltarea modulară ar permite Aeroportului Chișinău să-și majoreze treptat capacitatea, în funcție de evoluția traficului, fără a construi din start o infrastructură rigidă care riscă să devină insuficientă într-un interval scurt.

Rapcea atrage atenția că aglomerația și timpii mari de procesare nu trebuie combătuți exclusiv prin construcții costisitoare. O parte dintre probleme ar putea fi rezolvate mai rapid și cu investiții considerabil mai mici prin modernizarea tehnologiilor și eficientizarea procedurilor.

Una dintre soluții ar fi accelerarea controalelor de securitate prin instalarea unor scanere moderne, care permit verificarea bagajelor fără ca pasagerii să mai fie obligați să scoată laptopurile și alte dispozitive electronice. Astfel de tehnologii ar putea crește capacitatea de procesare și reduce cozile fără extinderi imediate de infrastructură.

Totodată, expertul susține că eficientizarea fluxului de pasageri presupune implicarea mai multor instituții, inclusiv a Poliției de Frontieră, astfel încât capacitatea aeroportului să nu fie limitată de procedurile de control.

Declarațiile vin în contextul creșterii accelerate a traficului pe Aeroportul Internațional Chișinău și al planurilor autorităților de a investi în extinderea terminalului și a infrastructurii aeroportuare.

În opinia lui Vitalie Rapcea, înainte de lansarea unor investiții de amploare, autoritățile ar trebui să reevalueze prognozele de trafic și să analizeze inclusiv soluții modulare și tehnologice. În caz contrar, Republica Moldova riscă să investească într-o infrastructură care, până la finalizarea lucrărilor, ar putea fi deja insuficientă pentru numărul de pasageri.