Nu primim salarii, oprim trenurile! – angajații CFM amenință cu blocarea coridorului de export al Ucrainei

Angajații CFM au amenințat că vor bloca circulația trenurilor cu cereale ucrainene, dacă autoritățile nu le achită salariile restante, care se ridică la 190 milioane de lei, potrivit railinsider.com.ua.

Ultimul protest a avut loc pe 14 martie, în Chișinău, însă manifestații similare au fost organizate și în Bălți, Ungheni, Ocnița, Basarabeasca și Giurgiulești – noduri feroviare strategice ale țării. Angajații CFM au cerut achitarea integrală a datoriilor salariale acumulate în ultimele șase luni, compensarea pierderilor cauzate de întârzierile salariale, precum și majorarea salariului minim la 5 500 de lei.

Protestatarii au avertizat că, în lipsa unui răspuns clar din partea Guvernului, vor recurge la blocarea căilor ferate, inclusiv a traseelor prin care se transportă cerealele ucrainene în cadrul inițiativei UE-Ucraina „Lanes of Solidarity”.

Un astfel de scenariu ar putea afecta grav proiectele logistice comune între Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană, menite să faciliteze exportul de produse agroalimentare ucrainene pe rute alternative.

De asemenea, sindicaliștii avertizează cu demisii în masă, ceea ce ar putea paraliza activitatea întreprinderii de stat și ar pune în pericol proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare.

CFM a contabilizat pierderi de 228 de milioane de lei în 2024, iar datoriile la salarii se ridică 190 de milioane de lei. La ultimul protest din 14 martie, Sergiu Cotelnic, recent numit în funcția de director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), a declarat în fața protestatarilor că prioritatea sa principală este plata salariilor restante ale angajaților și că în două luni vor fi achitate trei salarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.