O călugăriţă a cheltuit peste 800.000 de dolari la jocuri de noroc, după ce a devalizat o școală. Ce pedeapsă a primit

O călugăriţă a cheltuit peste 800.000 de dolari la jocuri de noroc, după ce a devalizat şcoala pe care o conducea. Sora Mary Margaret Kreuper, o călugăriţă catolică, a ”spart” 835.339 de dolari din fondul şcolii.

Sora Mary Margaret Kreuper a fost de acord să pledeze vinovată la acuzaţiile care îi sunt aduse, anume că ar fi delapidat Şcoala Catolică din Torrance, California, pe care a condus-o în trecut, au declarat procurorii.

Călugăriţa catolică a fost director al Şcolii Catolice St. James din Torrance, California, până în anul 2018, scrie USA Today.

Femeia în vârstă de 79 de ani a fost acuzată de furtul a peste 835.000 de dolari SUA. Suma exactă este de 835.339 de dolari, bani proveniţi din fondurile şcolii. Sumele au fost folosite pentru plata excursiilor făcute de soră pentru a-şi satisface pasiunea pentru jocurile de noroc, au declarat procurorii federali care au luat urma banilor. Femeia era o împătimită a cazinourilor şi cheltuia sume uriaşe.

Mary Margaret Kreuper a fost acuzată de fraudă bancară şi de spălare de bani, după ce a făcut ”inginerii” financiare cu finanţele de la Şcoala Catolică St. James în decurs de 10 ani, care se încheie în septembrie 2018, potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii SUA din districtul central din California.

Mary Margaret Kreuper, care a fost directorul şcolii timp de 28 de ani, a fost de acord să pledeze vinovată ca parte a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei semnat cu procurorii, se arată într-un comunicat.

Procurorul a declarat că Mary Margaret Kreuper a recunoscut, de asemenea, că a falsificat evidenţa financiară a şcolii. Călugăriţa urmează să fie trimisă în judecată pe 1 iulie, potrivit oamenilor legii.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.