O companie low-cost care operează și în Moldova vrea să transporte mai mulți pasageri

Compania aeriană low-cost Wizz Air intenţionează să-şi majoreze capacitatea cu 35% în perioada septembrie 2022 – martie 2023 deoarece cererea pentru călătorii rămâne solidă, în pofida presiunilor cu care se confruntă bugetele gospodăriilor din cauza inflaţiei, transmite Reuters.

„Până acum nu vedem indicii privind o scădere a cererii, astfel încât rămânem încrezători”, a afirmat directorul general al Wizz Air, Jozsef Varadi, adăugând că nivelul rezervărilor este ridicat.

Planificata creştere de 35% a capacităţii este faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, ceea ce înseamnă că Wizz se va alătura rivalei low-cost Ryanair ca una din puţinele companii aeriene europene care vor depăşi nivelul de dinaintea pandemiei.

În trimestrul trei din 2022, câştigurile de bază ale Wizz s-au situat la 374 milioane de euro, o redresare după pierderile de 154 milioane de euro din precedentele trei luni, când lipsa de personal din aeroporturi a dus la anularea zborurilor.

În perioada martie – septembrie 2022 a înregistrat o pierdere operaţională de 63,8 milioane de euro, a anunţat operatorul aerian listat la Bursa de la Londra.

Informaţiile recentă din presă sugerează că ar putea exista o consolidare în sectorul transportului aerian Europa, dar Varadi a declarat că nu vede Wizz ca o ţintă de preluare, ţinând cont că Indigo Partners deţine o participaţie de aproximativ 18%.

Wizz Air era cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi Est, opera cu o flotă de aeronave 67 Airbus A320 şi 26 Airbus A321 de la 27 baze, pe 525 de rute care asigură legătura între 135 de destinații din 44 de țări, transportând 29,6 milioane pasageri. Compania a fost înființată în anul 2003 și a început transportul pasagerilor la 19 mai 2004.

Compania a intrat pe piața din Republica Moldova în 2014, operând zboruri de pe Aeroportul Internaţional Chişinău.

#wizz air #companie aeriana #calatorii #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.