O formație românească va cânta pe cel mai mare și mai scump vas de croazieră din lume. Cine sunt norocoșii

O formație românească va cânta pe cel mai nou, mare și scump vas de croazieră din lume, Wonder of the Seas.

Odată cu prima călătorie cu pasageri, ”orașul plututor” (ce a plecat din șantierul naval Saint Nazare pentru a primi finisajele de lux, totodată pentru probe tehnice), trupa românească High Frequency va face parte din echipa de entertainment. Seară de seară, trupeții vor distra miile de pasageri care s-au înscris din timp pentru un sejur-călătorie petrecut pe puntea gigantului cu 18 punți, 2867 de cabine , 20 de restaurante și care poate găzdui la bord 6988 de pasageri, scrie money.ro.

Liderul formației este Cristi Dumitrescu, fiul lui Nelu Dumitrescu, fondatorul legendei rock-ului românesc, grupul Iris. Din High Frequency mai fac parte solista Elize Manda, fostă finalistă la Vocea României, dar și Tudor Turcu, câștigătorul uneia din primele ediții ale talent show-ului X-Factor.

Cristi Dumitrescu este familiarizat cu viața de muzician pe vapor de croazieră (a mai susținut un contract cu trupa sa, No Stress), iar recomandările l-au trimis către cea mai bună echipă de entertainment ce va deservi viitorii pasageri de pe vasul gigant. Wonder of the Seas face parte din clasa Oasis (în lume există doar patru nave de aceeași clasă).

#Wonder of the Seas #cel mai mare #cel mai scump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.