O nouă amânare a licitației pentru spațiile comerciale la Aeroportul Chișinău

Licitația pentru închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a fost amânată din nou, perioada actualizată fiind până pe 22 octombrie, la două zile după alegerile prezidențiale. Această întârziere nu este o noutate; prima licitație, demarată pe 18 ianuarie, a avut parte de o participare modestă, cu doar două companii implicate: Lagardère și LeBridge.

Retragerea uneia dintre acestea în martie a forțat autoritățile să reanalizeze condițiile, în încercarea de a atrage companii internaționale de prestigiu. Însă, procesul a fost complicat de o decizie a Curții Constituționale din 21 iunie, care a declarat neconstituționale modificările legislative menite să extindă termenul de arendă a spațiilor.

Situația continuă să fie incertă, iar operatorii din domeniu rămân în așteptarea unei soluții clare care să permită demararea licitației într-un cadru legal stabil. Reacțiile din piață sugerează că frustrările cresc, iar mediul de afaceri își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul acestei instabilități asupra dezvoltării economice regionale.

Se așteaptă ca noua dată limită să genereze o nouă rundă de discuții și speculații, dar și o oportunitate pentru autorități de a clarifica procesul și de a restabili încrederea investitorilor. Rămâne de văzut dacă această licitație va aduce în cele din urmă concurența și diversitatea dorită pe aeroportul din Chișinău.

#dutyfree #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.