O nouă amânare a licitației pentru spațiile comerciale la Aeroportul Chișinău

Licitația pentru închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a fost amânată din nou, perioada actualizată fiind până pe 22 octombrie, la două zile după alegerile prezidențiale. Această întârziere nu este o noutate; prima licitație, demarată pe 18 ianuarie, a avut parte de o participare modestă, cu doar două companii implicate: Lagardère și LeBridge.

Retragerea uneia dintre acestea în martie a forțat autoritățile să reanalizeze condițiile, în încercarea de a atrage companii internaționale de prestigiu. Însă, procesul a fost complicat de o decizie a Curții Constituționale din 21 iunie, care a declarat neconstituționale modificările legislative menite să extindă termenul de arendă a spațiilor.

Situația continuă să fie incertă, iar operatorii din domeniu rămân în așteptarea unei soluții clare care să permită demararea licitației într-un cadru legal stabil. Reacțiile din piață sugerează că frustrările cresc, iar mediul de afaceri își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul acestei instabilități asupra dezvoltării economice regionale.

Se așteaptă ca noua dată limită să genereze o nouă rundă de discuții și speculații, dar și o oportunitate pentru autorități de a clarifica procesul și de a restabili încrederea investitorilor. Rămâne de văzut dacă această licitație va aduce în cele din urmă concurența și diversitatea dorită pe aeroportul din Chișinău.

#dutyfree #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.