O țară europeană îl sprijină pe Putin. Interzice Germaniei să ajute Ucraina, într-o problemă: Secretul ascuns în bănci

Deși cele mai multe țări din Europa au stabilit pachete de sancțiuni economice împotriva Rusiei lui Putin, în urma invaziei din Ucraina, dar și ajutoare militare consistente pentru Kiev, mai există state care nu fac acest lucru. Astfel, Elveția interzice Germaniei să trimită muniție de fabricație elvețiană folosită pe tancurile, pe care Berlinul ar dori să le trimită în Ucraina pentru a ajuta la respingerea agresiunii ruse.
Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a scris guvernului elvețian de la Berna în octombrie, întrebând dacă Germania ar putea oferi 12.400 de piese de muniție de fabricație elvețiană pentru tancurile, pe care Berlinul le-a furnizat deja Ucrainei, potrivit The Local.

Dar Elveția a respins cererea Germaniei, invocând ”principiul neutralității țării”. „Nu există niciun motiv să răspundem favorabil la cererea Germaniei de a transmite echipamente militare elvețiene în Ucraina”, a explicat ministrul Afacerilor Economice, Guy Parmelin, într-o scrisoare către Lambrecht.

„În conformitate cu principiul egalității de tratament în legea neutralității, Elveția nu poate fi de acord cu o cerere de transfer de material de război de origine elvețiană în Ucraina, atâta timp cât aceasta din urmă este implicată într-un conflict armat internațional.

„Deoarece situația juridică rămâne neschimbată, aprobarea unui transfer de material de război elvețian de către Germania către Ucraina nu este încă posibilă””, au spus autoritățile de la Berna.
Muniția a fost furnizată Bundeswehr-ului (armatei germană) în urmă cu câțiva ani – dar numai cu condiția ca Germania să nu poată exporta armele fără aprobarea Elveției.
Miercuri, Elveția a fost de acord să acorde Ucrainei un ajutor de 100 de milioane de dolari pentru a ajuta la furnizarea de apă potabilă și la reabilitarea infrastructurii energetice deteriorate pe măsură ce se apropie iarna.

Angajamentul Elveției față de neutralitate este centrat pe angajamentul de neutralitate militară, care se rupe numai dacă Elveția este atacată. Acest angajament de neutralitate militară nu se extinde la neutralitatea politică, ceea ce permite Elveției să sprijine eforturile de sancțiuni împotriva Rusiei.
Pe de altă parte, să menționăm faptul că băncile secrete din Elveția dețin bogății ale Rusiei în valoare de până la 213 miliarde de dolari, estimează Asociația industriei financiare a țării.

Asociația Bancherilor Elvețieni (SBA) a estimat că băncile din țară dețin între 150 de miliarde și 200 de miliarde de franci elvețieni (144 și 193 de miliarde de euro) din banii clienților ruși în conturi offshore, conform Euroactiv.

Acest lucru indică faptul că amploarea afacerilor rușilor bogați cu băncile din Elveția, cel mai mare centru din lume pentru averile offshore, este mult mai extinsă decât expunerile de bilanț, pe care câteva dintre firmele sale financiare au început să le detalieze.

#ajutor #Elveția #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.