Olga Bondarciuc, notara care a autentificat mai multe documente pentru Plahotniuc, Șor și Platon, reținută de INTERPOL

Olga Bondarciuc, cunoscută în spațiul public drept notara lui Plahotniuc a fost reținută în Belgia. Aceasta a autentificat mai multe documente pentru Plahotniuc, Șor și Platon.

Ca urmare a acțiunilor angajaților BNC Interpol și a partenerilor de peste hotare, astăzi 27 septembrie, Olga Bondarciuc, a fost reținută în Belgia. La 22 aprilie 2020 în adresa Secretariatului General al OIPC Interpol a fost transmisă solicitarea referitor la anunțarea în căutare internațională în vederea localizării Olgăi Bondaricuc, în vârstă de 44 de ani, care activa în calitate de notar și acționa în interesele organizației criminale, create și conduse de către Plahotniuc Vladimir, fiind pusă sub învinuire pentru comiterea falsului în acte publice și declarație mincinoasă, se arată într-un comunicat de presă al Poliției.

Potrivit sursei citate, la 4 iunie 2021, aceasta a fost anunțată în căutare internațională în vederea arestării și extrădării.

Olga Bondarciuc a fost reținută în Belgia în baza difuziunii de căutare internațională emise în baza solicitării BNC Interpol Chișinău. În aceeași zi de către autoritățile belgiene a fost confirmat arestul persoanei în cauză. Aceasta urmează a fi extrădată autorităților din Republica Moldova.

Olga Bondarciuc a fost vizată în raportul Kroll 2, ea fiind unul dintre acţionarii Unibank, după ce s-a împrumutat cu milioane de lei. Ea a ajuns în atenția opiniei publice după ce a autentificat mai multe contracte emise de firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor sau Veaceslav Platon. Anterior, Bondarciuc a activat în clădirea Global Business Center (GBC), care era proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, scrie ZDG.

La 2 iunie 2020, notara a declarat că ar fi fost amenințată să semneze mai multe documente pregătite de avocații lui Platon prin care să afirme că a emis acte la solicitarea fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc împotriva controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Bondarciuc sublinia atunci că toate actele pe care le-a emis au fost în conformitate cu legislația.

Tot în luna iunie a anului 2020, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a acuzat-o pe Bondarciuc că ar fi falsificat mai multe documente prin care acesta a fost condamnat la închisoare.

Olga Bondarciuc i-ar fi prestat servicii de notariat și pentru ex-președintele R. Moldova, Igor Dodon.

La începutul acestui an, ZDG a intrat în posesia unor documente care demonstrează că Olga Bondarciuc ar fi oficializat mai multe acte la solicitarea lui Igor Dodon, fostul președinte al R. Moldova.

În luna iulie a anului 2013, Bondarciuc ar fi legalizat un contract de credit ai căror debitori sunt Igor Dodon și soția sa, Galina Dodon. Creditul a fost contractat de la BC „Victoriabank” SA. Cel mai probabil, este vorba despre creditul în valoare de 1,477 milioane de lei pe care Igor Dodon l-a obținut de la această bancă în anul 2013, cu o rată anuală de doar 8% și a cărei scadență este anul 2028. Acesta este indicat și în declarațiile de avere și interese depuse de Igor Dodon.

Totodată, în luna iulie a anului 2013, Bondarciuc a legalizat și contractul de vânzare – cumpărare a casei în care locuiește familia Dodon.

#notara #Olga Bondarciuc #retinuta #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Economiei a publicat lista beneficiarilor ajutorului de stat, valabilă la data de 31 decembrie 2025, care arată că 20 de întreprinderi din Republica Moldova vor beneficia de sprijin financiar pentru realizarea unor investiții și crearea de noi locuri de muncă. Datele oficiale indică faptul că proiectele aprobate prevăd crearea a 1.191 de locuri de muncă și investiții totale estimate la peste 2,007 miliarde de lei, din care aproximativ 1,836 miliarde de lei reprezintă costuri eligibile.

Valoarea maximă a ajutorului de stat aprobat se ridică la circa 1,03 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sprijinului, aproximativ 771,7 milioane de lei, este acordată sub formă de scutiri fiscale, în timp ce granturile directe însumează circa 257,2 milioane de lei. Intensitatea ajutorului variază între 50% și 75%, în funcție de domeniul de activitate și tipul investiției.

Cele mai mari proiecte vizează industria alimentară, prelucrarea cărnii, fabricarea articolelor din beton, ambalaje, mobilier și echipamente electrotehnice. Printre beneficiarii cu cele mai mari investiții se numără FoodRetail SRL, cu investiții preconizate de peste 315 milioane de lei și 319 locuri de muncă noi, SC „NOUNCONS” SRL, cu investiții de peste 312 milioane de lei și 160 de angajări planificate, FPC ROGOB SRL, cu aproape 249 milioane de lei investiții, precum și compania „Fruja” AXD, cu proiecte de peste 218 milioane de lei.

Datele arată că statul mizează în principal pe facilități fiscale, nu pe plăți directe din buget, ceea ce reduce impactul imediat asupra finanțelor publice, dar generează angajamente pe termen mediu și lung. Autoritățile susțin că schema de ajutor de stat este orientată spre stimularea investițiilor productive, modernizarea capacităților industriale și crearea de locuri de muncă stabile, într-un context economic marcat de presiuni asupra pieței muncii și necesitatea relansării activității industriale.