Olga Bondarciuc, notara care a autentificat mai multe documente pentru Plahotniuc, Șor și Platon, reținută de INTERPOL

Olga Bondarciuc, cunoscută în spațiul public drept notara lui Plahotniuc a fost reținută în Belgia. Aceasta a autentificat mai multe documente pentru Plahotniuc, Șor și Platon.

Ca urmare a acțiunilor angajaților BNC Interpol și a partenerilor de peste hotare, astăzi 27 septembrie, Olga Bondarciuc, a fost reținută în Belgia. La 22 aprilie 2020 în adresa Secretariatului General al OIPC Interpol a fost transmisă solicitarea referitor la anunțarea în căutare internațională în vederea localizării Olgăi Bondaricuc, în vârstă de 44 de ani, care activa în calitate de notar și acționa în interesele organizației criminale, create și conduse de către Plahotniuc Vladimir, fiind pusă sub învinuire pentru comiterea falsului în acte publice și declarație mincinoasă, se arată într-un comunicat de presă al Poliției.

Potrivit sursei citate, la 4 iunie 2021, aceasta a fost anunțată în căutare internațională în vederea arestării și extrădării.

Olga Bondarciuc a fost reținută în Belgia în baza difuziunii de căutare internațională emise în baza solicitării BNC Interpol Chișinău. În aceeași zi de către autoritățile belgiene a fost confirmat arestul persoanei în cauză. Aceasta urmează a fi extrădată autorităților din Republica Moldova.

Olga Bondarciuc a fost vizată în raportul Kroll 2, ea fiind unul dintre acţionarii Unibank, după ce s-a împrumutat cu milioane de lei. Ea a ajuns în atenția opiniei publice după ce a autentificat mai multe contracte emise de firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor sau Veaceslav Platon. Anterior, Bondarciuc a activat în clădirea Global Business Center (GBC), care era proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, scrie ZDG.

La 2 iunie 2020, notara a declarat că ar fi fost amenințată să semneze mai multe documente pregătite de avocații lui Platon prin care să afirme că a emis acte la solicitarea fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc împotriva controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Bondarciuc sublinia atunci că toate actele pe care le-a emis au fost în conformitate cu legislația.

Tot în luna iunie a anului 2020, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a acuzat-o pe Bondarciuc că ar fi falsificat mai multe documente prin care acesta a fost condamnat la închisoare.

Olga Bondarciuc i-ar fi prestat servicii de notariat și pentru ex-președintele R. Moldova, Igor Dodon.

La începutul acestui an, ZDG a intrat în posesia unor documente care demonstrează că Olga Bondarciuc ar fi oficializat mai multe acte la solicitarea lui Igor Dodon, fostul președinte al R. Moldova.

În luna iulie a anului 2013, Bondarciuc ar fi legalizat un contract de credit ai căror debitori sunt Igor Dodon și soția sa, Galina Dodon. Creditul a fost contractat de la BC „Victoriabank” SA. Cel mai probabil, este vorba despre creditul în valoare de 1,477 milioane de lei pe care Igor Dodon l-a obținut de la această bancă în anul 2013, cu o rată anuală de doar 8% și a cărei scadență este anul 2028. Acesta este indicat și în declarațiile de avere și interese depuse de Igor Dodon.

Totodată, în luna iulie a anului 2013, Bondarciuc a legalizat și contractul de vânzare – cumpărare a casei în care locuiește familia Dodon.

#notara #Olga Bondarciuc #retinuta #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.