Oligarhul rus Usmanov care a avut afaceri și în Moldova a rămas fără bunuri de 54 de milioane de dolari în Ucraina

Ucraina a confiscat peste 160.000 de tone de minereu de fier care era depozitat în mai multe depozite subterane din diverse porturi maritime din Ucraina, a anunţat Serviciul de Securitate al ţării (SBU), citat de Kyiv Independent.

Bunurile confiscate, în valoare de aproximativ 54 de milioane de dolari (aproape 2 miliarde de Hr), aparţineau unei companii deţinute de Alisher Usmanov, un oligarh rus din cercul intim al Kremlinului, potrivit forţelor de ordine.

SBU a scris că firma lui Usmanov a încercat să transporte ilegal minereu de fier ascuns în Rusia pentru nevoile industriei sale metalurgice şi ale complexului militar-industrial.

Cu toate acestea, Procuratura Generală, sub îndrumarea procedurală a căreia se desfăşoară ancheta, a contrazis declaraţia SBU, afirmând că materialele nu trebuiau să fie transferate în străinătate.

În schimb, „o entitate juridică înregistrată într-o ţară din UE, împreună cu companii ruseşti afiliate cu Usmanov”, au expediat bunurile către întreprinderi ucrainene fără a plăti plăţi vamale şi taxe. Ei au folosit mecanismul aşa-numitului „tranzit întrerupt”, potrivit procurorilor.

În acest fel, compania lui Usmanov a cauzat statului ucrainean pierderi de peste 3,2 milioane de dolari (118 milioane de coroane), a adăugat Parchetul General.

Întrebat de Kyiv Independent despre contradicţia dintre cele două rapoarte, serviciul de presă al Procuraturii Generale nu a putut să o explice. Serviciul de presă al SBU nu a putut fi contactat imediat.

După ce invazia rusă la scară largă a Ucrainei a început pe 24 februarie, Alisher Usmanov a fost sancţionat de către Ucraina, SUA şi UE.

Anterior, Usmanov a controlat Uzina Metalurgică de la Rîbnița.

#usmanov #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda eforturilor de reducere a numărului de accidente rutiere, Republica Moldova continuă să plătească un preț uriaș pentru fiecare coliziune de pe drumurile sale. Potrivit estimărilor oficiale, consecințele sociale și economice ale accidentelor rutiere din 2023 s-au ridicat la aproape 450 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2,7% din PIB-ul național – o pierdere masivă pentru o economie în dezvoltare.

Datele apar în noul Program Național de Siguranță Rutieră 2025–2030, care subliniază faptul că Republica Moldova pierde anual echivalentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate, doar din cauza traumelor și deceselor rutiere.

Accidentele rutiere au provocat, anul trecut, 209 decese și peste 2.300 de persoane rănite, iar costul unui singur deces a fost estimat la aproape 95.000 de dolari, în timp ce rănile grave au adăugat alte sute de milioane la factura plătită din buzunarele contribuabililor. Cea mai mare parte a acestor pierderi revine statului sub formă de cheltuieli medicale, prestații sociale, pierderi de productivitate și reabilitare.

Raportul avertizează că, în ciuda scăderii treptate a numărului total de accidente în ultimul deceniu, în 2023 s-a înregistrat o creștere de peste 5,5% a numărului de persoane decedate, comparativ cu anul precedent. Principala cauză: viteza excesivă, responsabilă pentru peste un sfert din totalul coliziunilor fatale.

În lipsa unor investiții majore și a unei strategii coerente, Moldova riscă să piardă în continuare resurse uriașe în fiecare an. Potrivit unui model economic citat în document, dacă statul ar investi anual doar 0,2% din PIB în siguranța rutieră – aproximativ 33 de milioane de dolari –, s-ar putea salva 93 de vieți anual și s-ar evita pierderi de peste 168 de milioane de dolari, obținându-se un raport cost-beneficiu de 6,9 ori.

În ciuda acestor perspective, autoritățile recunosc că doar 0,25% din finanțarea actuală pentru siguranță rutieră provine din surse guvernamentale, iar fonduri dedicate pentru prevenție, educație rutieră și tratament post-accident lipsesc aproape cu desăvârșire.

Programul național adoptat recent de Guvernul Recean vizează, până în 2030, reducerea cu cel puțin 50% a deceselor rutiere, în conformitate cu obiectivele ONU. Însă fără finanțare consistentă și aplicarea fermă a legilor, drumul spre siguranță rămâne anevoios și plin de victime.