Operațiunea dezarticulată și haotică a rușilor din Ucraina. Comanda e la Kremlin sau într-un buncăr din Siberia

Americanii n-au reușit nici până acum să afle cine este comandantul militar responsabil de conducerea invaziei ruse în Ucraina, scrie CNN.

O explicație poate avea legătură cu secretomania rușilor, care încearcă să ascundă orice informație despre invadarea țării vecine.

Ar mai fi însă și o altă variantă, care ar explica și aparenta stângăcie și dezorganizare a trupelor lui Putin: nu există un comandant militar suprem, ci doar o mulțime de generali care primesc ordine direct de la Kremlin, se descurcă cum știu și cum pot, ba chiar intră în competiție și se încurcă reciproc.

Ipoteza este lansată de postul american CNN, care citează mai multe surse militare la curent cu evenimentele din Ucraina și a apelat la expertiza unor foști comandanți ai armatei SUA în Europa, generalii Ben Hodges și Mark Hertling, precum și a generalului David Petraeus, fost comandant al trupelor SUA din Afganistan, al ISAF și fost director al CIA.

Fără un comandant de top, la nivelul întregului teatru de operațiuni, la sol în sau în apropierea Ucrainei, unitățile din diferitele districte militare rusești, care operează în diferite părți ale Ucrainei, par mai degrabă să concureze pentru resurse decât să-și coordoneze eforturile, cred experții militari americani citați de CNN.

Mai mult, unitățile care participă la diferite ofensive rusești în Ucraina nu au reușit să se conecteze, spun aceste surse, și, de fapt, par să acționeze independent, fără un design operațional global, fără o strategie unitară.

De altfel, forțele ruse par să aibă și mari probleme de comunicare. Soldații și comandanții au folosit uneori telefoane mobile comerciale (inclusiv luate de la civili) și alte canale nesigure pentru a vorbi între ei, făcând comunicațiile lor mai ușor de interceptat și ajutând Ucraina să găsească ținte sigure pentru contraatacuri.

A rezultat o operațiune dezarticulată și uneori haotică, ce i-a luat prin surprindere pe oficialii americani și occidentali. Probabil și la Kremlin cineva a fost extrem de surprins.

Lipsa organizării centrale are, de asemenea, implicații pentru eforturile Rusiei de a-și reaproviziona forțele. Moscova încă se chinuie să aprovizioneze cu hrană, combustibil și muniție trupele din teren, la mare distanță. Fără un comandant de teatru operațional, alocarea strategică a resurselor limitate s-ar putea dovedi o mare provocare.

„Aceasta este treaba comandantului forței comune: să aloce prioritățile”, spune generalul Ben Hodges. „Cine are prioritate la combustibil, muniție sau capacitate specială (ex. sprijin aerian etc.)”.

Din informațiile disponibile, armata rusă din Ucraina ar fi condusă de circa 20 de generali, dintre care 6 au fost deja lichidați de trupele ucrainene, plus un al șaptelea care ajunge contraamiral post-mortem și alți comandanți de rang mai mic uciși în luptă.

Lipsa unui comandant militar suprem al forțelor ruse de pe frontul din Ucraina și toate implicațiile enumerate mai sus ar putea avea o explicație foarte simplă: comanda rămâne strict politică, nu militară, e la Kremlin sau într-un buncăr din Siberia, la „liderul suprem” civil, care joacă șah cu „pioni-generali” pe harta Ucrainei, așa cum poate. Însă rămâne treptat fără „piese”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.