Opoziția turcă curtează gospodinele pentru „a scăpa de Erdogan”

În bazarul Besiktas din Istanbul, între piramidele de căpșuni și măsline, vânzătorii cu voce puternică şi trecătorii în căutarea unui preț bun, un activist strigă: „Să scăpăm de Erdogan!”.

„Apăraţi-vă drepturile la urne în turul doi din 28 mai!”, insistă Rojda Aksoy, o siluetă zveltă flancată de un grup de alte activiste feministe care se ţin de mână, relatează ziarul La Libre Belgique, citat de Rador.

„Reis (Șeful, în turcă – n.r.) va câștiga!”, replică un susținător al președintelui în funcție Recep Tayyip Erdogan, care a ieșit pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 14 mai.

Schimbul de replici este dur. Va fi mai cordial cu femeile cu basma legată sub gât, ba chiar aplaudat.

Pe măsură ce turul al doilea se apropie, opoziția turcă curtează mai mult ca niciodată electoratul feminin, în special gospodinele, câștigate în mod tradițional de șeful statului.
Gospodinele l-au votat pe cel sub domnia căruia au fost ridicate restricțiile privind purtarea vălului în serviciul public și la universitate, cu până la 60% la alegerile prezidențiale din 2018.

Dar, cu portofelele umflate de bancnote depreciate, toate cunosc prețul vertiginos al cepei și greutatea inflației.

„Trebuie să mergem în întâmpinarea lor, să le reamintim că, chiar dacă (Erdogan și partidul său islamo-conservator AKP) conduc această țară de mai bine de 20 de ani, chiar dacă au toate instrumentele de propagandă, inclusiv mass-media, nu au câștigat”, explică pentru AFP Rojda Aksoy între tarabele de haine second-hand și inimi de anghinare plutind în ligheane albastre.

Candidatul opoziției și liderul CHP social-democrat și secular, Kemal Kiliçdaroglu, cu videoclipurile sale de campanie care îl arată stând în bucătărie, a sedus doar 44,9% dintre alegători în primul tur, iar Çigdem Ener, o femeie de 50 de ani și cu un coc mare, nu este unul dintre aceştia. Inima ei l-a ales pe cel de-al treilea bărbat, ultranaționalistul Sinan Ogan.

„Turcia este laică, a acordat femeilor dreptul de vot și eligibilitatea” din anii 1930, își amintește ea. „Și uitați-vă la nivelul lamentabil în care ne-a târât Erdogan, aducându-i în parlament pe prietenii lui din Hüda-Par”, o formațiune islamistă radicală, se enervează ea în timp ce priveşte preţul brânzei.

De ciudă, ea va vota pentru Kiliçdaroglu duminică.

Tijyen Alpanli, păr roșu și ochelari, va face același lucru, dar din convingere. „Femeile sunt ucise, aproape niciunul dintre criminali nu este pedepsit”, spune sexagenara, care se teme şi de prezenţa islamiştilor în cadrul coaliţiei lui Erdogan.

În schimb, Raziye Kuskaya, în vârstă de 50 de ani, și fiica ei vor susține „Tayyip până la ultima picătură de sânge (al lor)”. „Este posibil să nu putem cumpăra tot ce ne dorim, dar este în regulă”, afirmă această partizană a Shariei.

De la Van (est) la Eskisehir (centru), activiștii şi activistele lui Kiliçdaroglu încearcă să convingă alegătorii, care sunt profund polarizați.

„Suntem conștienți că există mase la care nu putem ajunge, în special gospodinele”, a recunoscut săptămâna trecută primarul CHP din Istanbul, Ekrem Imamoglu.
În schimb, AKP de două decenii a trimis femeile să bată la ușile caselor.

Ambițiosul Recep Tayyip Erdogan, înainte de a deveni primar al Istanbulului în 1994, a făcut din aceasta arma secretă și o vitrină pentru islamul politic pe care îl susține, în ciuda reticenței partidului său de la acea vreme (Refa).

Emine Erdogan, soția sa, a fost unul dintre liderii acestui activism local.

Ideea viitorului premier și șef al statului este că „femeile vor putea să intre în casele femeilor, să discute și să convingă pentru că există o comunitate de gen, de valori, de clasă între activista de bază a AKP și gospodine”, explică Prunelle Aymé, doctor în științe politice asociat cu CERI-Sciences Po Paris.
Cota de membri ai AKP depășește astăzi cinci milioane.

Vizitele lor de curtoazie în timpul nașterilor, căsătoriilor sau deceselor fac parte dintr-o muncă relațională și emoțională care permite, pe lângă construirea loialității, să cerceteze cartierele și să colecteze date, continuă doamna Aymé.

Gospodinele muncitoare sunt și principalii beneficiari ai cursurilor de meșteșuguri, centrelor sociale familiale și municipale care fac popularitatea AKP la nivel local, subliniază ea.

Dar AKP a pierdut aproximativ 20 de locuri în timpul alegerilor legislative din 14 mai. „Speranța este deci permisă”, vrea să creadă Rojda Aksoy.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gospodine #opozitie #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.