Optimism din toate părțile. Ce ne prevestește Banca Mondială

Economia Republicii Moldova renaște ca pasarea Phoenix. Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru următorii trei ani. A majorat prognoza pentru creșterea PIB a Moldovei pentru anul 2021 cu 3 puncte procentuale – de la 3,8% la 6,8%, potrivit prognozei economice pentru Europa și Asia Centrală publicate de Banca Mondială „Concurența și recuperarea întreprinderilor după pandemia COVID-19”

Experții BM au majorat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar pentru 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%.

După scăderea PIB-ului de anul trecut cu 7% pe fondul pandemiei și a secetei severe, economia moldovenească se recuperează rapid și se așteaptă ca creșterea să fie mai mare decât potențialul pe termen mediu. Prognozele pe termen scurt și mediu se bazează pe ipoteze pe implementarea unui program de reformă ambițios și sprijin financiar susținut. În cazul în care situația pandemică se va agrava, autoritățile trebuie să se concentreze în primul rând asupra sectorului sănătății pentru a gestiona pandemia prin stabilirea unui echilibru între reformele pe termen lung și măsurile de atenuare.

Pandemia a sărăcit moldovenii

Recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe. În acest context, se așteaptă ca noul Guvern să implementeze un program ambițios de reformă structurală pentru a spori competitivitatea (reforma justiției, consolidarea statului de drept, combaterea corupției, etc.), sprijinind în același timp o redresare economică cu un impuls fiscal mai puternic.

În anul 2021, Banca Mondială se așteaptă ca economia moldovenească să crească cu 6,8%. Este vorba de o creștere puternică a salariilor, remitențelor și transferurilor sociale, ceea ce a contribuit la o creștere semnificativă a consumului privat. Investițiile au crescut cu 20% datorită condițiilor monetare favorabile. Cererea internă puternică și reaprovizionarea după blocare au dus la o încetinire semnificativă a creșterii nete a exporturilor. După o recesiune puternică anul trecut, s-au observat schimbări pozitive în toate sectoarele economiei. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului, încă a existat o recesiune în sectorul agricol.

#prognoza #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.