Optimism din toate părțile. Ce ne prevestește Banca Mondială

Economia Republicii Moldova renaște ca pasarea Phoenix. Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru următorii trei ani. A majorat prognoza pentru creșterea PIB a Moldovei pentru anul 2021 cu 3 puncte procentuale – de la 3,8% la 6,8%, potrivit prognozei economice pentru Europa și Asia Centrală publicate de Banca Mondială „Concurența și recuperarea întreprinderilor după pandemia COVID-19”

Experții BM au majorat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar pentru 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%.

După scăderea PIB-ului de anul trecut cu 7% pe fondul pandemiei și a secetei severe, economia moldovenească se recuperează rapid și se așteaptă ca creșterea să fie mai mare decât potențialul pe termen mediu. Prognozele pe termen scurt și mediu se bazează pe ipoteze pe implementarea unui program de reformă ambițios și sprijin financiar susținut. În cazul în care situația pandemică se va agrava, autoritățile trebuie să se concentreze în primul rând asupra sectorului sănătății pentru a gestiona pandemia prin stabilirea unui echilibru între reformele pe termen lung și măsurile de atenuare.

Pandemia a sărăcit moldovenii

Recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe. În acest context, se așteaptă ca noul Guvern să implementeze un program ambițios de reformă structurală pentru a spori competitivitatea (reforma justiției, consolidarea statului de drept, combaterea corupției, etc.), sprijinind în același timp o redresare economică cu un impuls fiscal mai puternic.

În anul 2021, Banca Mondială se așteaptă ca economia moldovenească să crească cu 6,8%. Este vorba de o creștere puternică a salariilor, remitențelor și transferurilor sociale, ceea ce a contribuit la o creștere semnificativă a consumului privat. Investițiile au crescut cu 20% datorită condițiilor monetare favorabile. Cererea internă puternică și reaprovizionarea după blocare au dus la o încetinire semnificativă a creșterii nete a exporturilor. După o recesiune puternică anul trecut, s-au observat schimbări pozitive în toate sectoarele economiei. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului, încă a existat o recesiune în sectorul agricol.

#prognoza #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.