Optimism din toate părțile. Ce ne prevestește Banca Mondială

Economia Republicii Moldova renaște ca pasarea Phoenix. Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru următorii trei ani. A majorat prognoza pentru creșterea PIB a Moldovei pentru anul 2021 cu 3 puncte procentuale – de la 3,8% la 6,8%, potrivit prognozei economice pentru Europa și Asia Centrală publicate de Banca Mondială „Concurența și recuperarea întreprinderilor după pandemia COVID-19”

Experții BM au majorat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar pentru 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%.

După scăderea PIB-ului de anul trecut cu 7% pe fondul pandemiei și a secetei severe, economia moldovenească se recuperează rapid și se așteaptă ca creșterea să fie mai mare decât potențialul pe termen mediu. Prognozele pe termen scurt și mediu se bazează pe ipoteze pe implementarea unui program de reformă ambițios și sprijin financiar susținut. În cazul în care situația pandemică se va agrava, autoritățile trebuie să se concentreze în primul rând asupra sectorului sănătății pentru a gestiona pandemia prin stabilirea unui echilibru între reformele pe termen lung și măsurile de atenuare.

Pandemia a sărăcit moldovenii

Recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe. În acest context, se așteaptă ca noul Guvern să implementeze un program ambițios de reformă structurală pentru a spori competitivitatea (reforma justiției, consolidarea statului de drept, combaterea corupției, etc.), sprijinind în același timp o redresare economică cu un impuls fiscal mai puternic.

În anul 2021, Banca Mondială se așteaptă ca economia moldovenească să crească cu 6,8%. Este vorba de o creștere puternică a salariilor, remitențelor și transferurilor sociale, ceea ce a contribuit la o creștere semnificativă a consumului privat. Investițiile au crescut cu 20% datorită condițiilor monetare favorabile. Cererea internă puternică și reaprovizionarea după blocare au dus la o încetinire semnificativă a creșterii nete a exporturilor. După o recesiune puternică anul trecut, s-au observat schimbări pozitive în toate sectoarele economiei. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului, încă a existat o recesiune în sectorul agricol.

#prognoza #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.