Ouăle devin aur în SUA! Prețurile urcă vertiginos, Turcia intervine cu exporturi masive

Statele Unite se confruntă cu o criză severă a ouălor, provocată de o epidemie extinsă de gripă aviară care a decimat populațiile de păsări de curte. Această situație a dus la creșteri semnificative ale prețurilor, raționalizare în magazine și dificultăți pentru consumatori și afaceri, notează avinews.com.

Epidemia, începută în 2022, a afectat aproape 129 de milioane de păsări în SUA, reducând drastic producția de ouă. Virusul s-a răspândit în peste 970 de efective din 17 state, provocând perturbări majore în lanțul de aprovizionare. Departamentul american al Agriculturii (USDA) depune eforturi pentru a izola virusul, însă efectele rămân severe.

Pentru a stabiliza piața, Turcia a început să exporte 15.000 de tone de ouă către SUA, echivalentul a 33 de milioane de kilograme. Acest acord preliminar, valabil până în iulie 2025, va aduce Turciei venituri de 26 de milioane de dolari.

Conform indicelui prețurilor de consum, prețul ouălor în SUA a crescut cu 15,2% din decembrie până în ianuarie. În decembrie, o duzină de ouă mari de categoria A avea un cost mediu de 4,95 dolari, față de 4,15 dolari luna precedentă. În California, prețul a atins un record de 9,17 dolari pentru 12 ouă, pe 14 februarie.

Această criză evidențiază fragilitatea lanțurilor de aprovizionare și dependența pieței de soluții externe pentru a evita escaladarea prețurilor. Importurile din Turcia reprezintă o măsură temporară, însă experții avertizează că este necesară o restructurare a producției interne pentru a preveni viitoare crize.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oua #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.