Ouăle devin aur în SUA! Prețurile urcă vertiginos, Turcia intervine cu exporturi masive

Statele Unite se confruntă cu o criză severă a ouălor, provocată de o epidemie extinsă de gripă aviară care a decimat populațiile de păsări de curte. Această situație a dus la creșteri semnificative ale prețurilor, raționalizare în magazine și dificultăți pentru consumatori și afaceri, notează avinews.com.

Epidemia, începută în 2022, a afectat aproape 129 de milioane de păsări în SUA, reducând drastic producția de ouă. Virusul s-a răspândit în peste 970 de efective din 17 state, provocând perturbări majore în lanțul de aprovizionare. Departamentul american al Agriculturii (USDA) depune eforturi pentru a izola virusul, însă efectele rămân severe.

Pentru a stabiliza piața, Turcia a început să exporte 15.000 de tone de ouă către SUA, echivalentul a 33 de milioane de kilograme. Acest acord preliminar, valabil până în iulie 2025, va aduce Turciei venituri de 26 de milioane de dolari.

Conform indicelui prețurilor de consum, prețul ouălor în SUA a crescut cu 15,2% din decembrie până în ianuarie. În decembrie, o duzină de ouă mari de categoria A avea un cost mediu de 4,95 dolari, față de 4,15 dolari luna precedentă. În California, prețul a atins un record de 9,17 dolari pentru 12 ouă, pe 14 februarie.

Această criză evidențiază fragilitatea lanțurilor de aprovizionare și dependența pieței de soluții externe pentru a evita escaladarea prețurilor. Importurile din Turcia reprezintă o măsură temporară, însă experții avertizează că este necesară o restructurare a producției interne pentru a preveni viitoare crize.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oua #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.