Parisul trage primul „glonţ” în războiul cu China

Guvernul francez urmează să emită marţi un decret care să precizeze noile criterii de acordare a subvenţiei; lista vehiculelor eligibile va fi publicată la jumătatea lunii decembrie, a declarat luni un oficial guvernamental francez pentru presă. Programul oferă până la 7 000 de euro pentru persoanele cu venituri reduse care cumpără un vehicul electric şi până la 5 000 de euro pentru ceilalţi.

Cumpărătorii unor maşini de fabricaţie asiatică ar putea primi în continuare banii, „dar nu va fi vorba de majoritatea lor, conform modelării pe care am făcut-o”, a declarat oficialul, adăugând: „Dacă produceţi vehicule într-o ţară cu un mix energetic foarte intensiv în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon, vă va fi greu să rămâneţi eligibil pentru bonus”.

Agenţia franceză pentru tranziţia ecologică va evalua cererile producătorilor de automobile şi va decide ce modele vor fi în continuare eligibile pentru subvenţie pe baza unui aşa-numit „scor de mediu”, calculat pe baza unor criterii precum materialele, consumul de energie, tipul de baterie şi impactul asupra mediului al transportului vehiculului în Europa, conform Politico.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat pentru prima dată măsura în luna mai, un lucru despre care a spus că este necesar pentru a nu mai folosi „banii contribuabililor francezi” pentru a subvenţiona producţia de automobile în afara UE.

Oficialii francezi au insistat că noua măsură va fi compatibilă cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#glonte #Paris #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.