Curs valutar
  • EUR
    21.3640
    0.0936%
  • USD
    17.7774
    0.0478%
  • RUB
    0.2379
    0.2942%
  • RON
    4.3366
    0.1015%
  • UAH
    0.6413
    0.3431%

Patru bănci controlează 80% din piața bancară a Republicii Moldova. Au active cât 40% din PIB-ul țării

16 Mart. 2021, 15:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Irina Luca
16 Mart. 2021, 15:42 // Bănci şi Finanţe //  Irina Luca

Patru bănci din Republica Moldova împart 78,51% din totalul pieței bancare a Republicii Moldova. Este vorba de Agriondbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbancă. Respectivele instituții financiare sunt și cele mai performante, potrivit unui clasament realizat de bani.md în urma indicatorilor financiari analizați.

Rezultatele acestor bănci arată foarte bine pentru majoritatea indicatorilor calculați. Respectivele instituții financiare sunt în top cu cel mai mare profit și indicatori de piață. Or, acest lucru arată o acoperire semnificativă cu serviciile bancare pe le oferă consumatorilor. Ponderea mare o arată și volumul activelor pe care le dețin: Agriondbank – 30,4 miliarde de lei, Moldindconbank – 21,2 miliarde de lei, Victoriabank – 15,5 miliarde de lei și Mobiasbancă – 14,1 miliarde de lei. Activele celor patru bănci constituie 39,2% din PIB-ul țării. Totodată, capitalul și lichiditatea sunt peste limită, iar acest lucru pate genera costuri de oportunitate.

O influenţă negativă asupra rezultatelor Agroindbank, Moldindiconbank şi Victoriabank o au indicatorii de calitate a activelor. Volumul creditelor neperformante este peste media înregistrată în sector, iar acest fapt poate rapid influența calitatea şi rezultatele celorlalţi indicatori. Astfel, Victoriabank este în fruntea celor patru instituții cu cele mai multe credite expirate – 668 mil. de lei urmată de Agroindbank  cu 570,3 mil. de lei, Moldindconbank cu 303,4 mil. de lei și Mobiasbancă cu 201,1 mil. de lei. Performanța BCR a fost afectată de pierderile de 4,7 mil. de lei înregistrate în prima luna a anului curent, dar și de volumul creditelor expirate – 22,4 mil. de lei. Energbank a contabilizat credite expirate în sumă de 121 mil. de lei. Această bancă activează și în condiții diferite ca urmare regimului de administrare specială aplicat în ianuarie 2019, după ce a fost constatat unui grup de persoane care acționează concertat și a achiziționat și poseda o deținere calificată în capitalul social al băncii în mărime de 52,55% fără aprobarea prealabilă scrisă a BNM. Administrarea specială a fost prelungită până luna aprilie anul curent.

Băncile mici Eximbank, Procreditbank, Energbank, Fincombank, BCR dețin un nivel ridicat de capital, ceea ce denotă o politică investițională mai conservatoare, iar acest lucru generează costuri de oportunitate ridicate și o eficiență redusă a activității generale a băncilor. Soldul creditelor acestora nu depășește 1,5 miliarde de lei pentru fiecare în parte cu excepția Procreditbank cu un volum al împrumuturilor de 3,2 miliarde de lei. Ca urmare a unei cote de piață restrânse respectivele bănci au și un număr mic de clienți și contabilizează rezultate financiare modeste.

Profitul celor 11 bănci din Republica Moldova a însumat 165,8 mil.de lei în prima lună a anului 2021 cu 5,1 mil. de lei mai mult comparativ cu luna similară a anului precedent. Cel mai redus rezultat l-a avut Eurocreditbank și Comerțbank de 1,2 mil. de lei și respectiv un milion de lei, iar Fincombank și Eximbank sunt în fruntea băncilor mici cu cel mai mare profit de 5,5 mil. de lei și 4,3 mil. de lei. Principalele surse de venit ale băncilor sunt cele din dobânzi– 383,7 mil. de lei, comisioane – 161,6 mil. de lei și diferențele de curs – 81,8 mil. de lei. La capitolul venituri din dobânzi, cele mai mari au fost încasate de Agroindbank – 122,8 mil. de lei și asta deoarece are cel mai mare volum de credite acordate – 15,3 miliarde de lei. De 1,5 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Moldindconbank, Mobiasbancă de două ori mai puțin și 2,7 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Victoriabank. În rândul băncilor mici, Procreditbank a adunat cele mai multe venituri din dobânzi – 17,7 mil. de lei urmată și urmată de Fincombank cu 16,4 mil. de lei și Eximbank cu 13,6 mil. de lei.

Realitatea Live



Asociația Obștească „Garda Tânără” organizează „Valsul Victoriei”
Conferință de presă organizată de președintele Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare a CMC, Vasili Chirtoca
Masa rotundă aniversară „Academicianul, compozitorul, dirijorul Gheorghe Mustea – 70 de ani de la naștere”
Președintele Maia Sandu, în dialog cu diaspora din Spania și Portugalia
Prezentarea publică a conceptului de proiect „Green Safety Corridor in Chisinau” (bd. Dacia, tronsonul str. Hristo Botev – bd. Traian)
Ședința de judecată în dosarul Accent Group vs Veaceslav Platon, din 5 mai 2021
Ședința Comisiei Electorale Centrale, din 5 mai 2021
Briefing de presă al deputatului Vasile-Andrei Năstase, președintele Comisiei de anchetă „Nicolae Ceaus”
Conferința de presă privind procesul de vaccinare împotriva COVID-19 în Republica Moldova
06 Mai 2021, 13:13
 // Categoria: Opinii // Autor: 
06 Mai 2021, 13:13 // Opinii // 

De mai mulți ani evoluția prețurilor la produsele petroliere reprezintă un subiect sensibil pentru societatea moldovenească. De cele mai multe ori acesta deraiază din albia economicului în cea a politicului, perpetuând problemele din domeniu fără careva intervenții sistemice. În cele din urmă, consumatorii de rând rămân în ceața provocată de polemicile dintre părțile ”interesate”, până la următoarea acutizare.

Subiectul prețurilor la produsele petroliere [1] a ieșit din nou în evidență imediat după aprofundarea în criza pandemica din primăvara anului 2020. Acest lucru datorându-se ieftinirii drastice a petrolului pe piețele internaționale pe fundalul instituirii măsurilor restrictive și reducerii cererii la nivel mondial (ajungând chiar și la valori negative), generând nemulțumiri în rândul consumatorilor cu privire la reticența reflectării acestor fluctuații și pe piața internă.

Figura 1. Evoluția prețurilor la produsele petroliere, lei/litru

Sursă: date ANRE

Ulterior, începând cu anul 2021, după scăderea intensității crizei pandemice la nivel global și revenirii cererii pentru produsele date, prețurile pe piața internă au înregistrat o creștere constantă, acutizând indignările consumatorilor. În speranța de a calma spiritele,  companiile petroliere au venit cu mai multe explicații vizavi de factorii care au influențat evoluțiile date (majorarea prețurilor la bursele internaționale (Figura 2), dar și a accizelor[2]).

Figura 2. Evoluția cotațiilor Brent, $/baril

 

Sursă: date date US Energy Information Administration

De cealaltă parte, instituțiile competente (ANRE și Consiliul Concurenței) au raportat în cadrul forului legislativ vizavi de situația creată pe piața produselor petroliere. Potrivit ANRE, aceasta a acționat în strictă conformitate cu cadrul legal și cu mandatul acordat acestei instituții prin Metodologia de calculare a prețurilor la produsele în cauză. În context fiind invocată lipsa unor pârghii de a interveni la formarea prețurilor date, deși a fost recunoscut faptul că ”operatorii nu întotdeauna au operat scăderile de preţuri proporţional tendinţelor de ieftinire a produselor la bursele internaţionale”.

În același timp, pe fundalul acestor disensiuni în spațiul public au fost vociferate mai multe idei cu privire la măsurile care ar conduce la diminuarea prețurilor la produsele petroliere, printre care și revenirea la Metodologia precedentă de plafonare a prețurilor (ca fiind una mai bună). Drept rezultat, la 09.04.2021[3] au fost aprobate amendamente la Legea nr.461 din 30.07.2001 privind piața produselor petroliere, în scopul creării unui nou cadru de reglementare în domeniu. La rândul său ANRE, întru executarea prevederilor legale, urmează să aprobe o nouă Metodologie de formare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere (având la bază principiul plafonării).


 
Nordul statului american Texas, lovit de tornade
Nordul statului american Texas, lovit de tornade
Sărbătoare la Milano! Fanii lui Inter nu au mai ţinut cont de pandemie
Sărbătoare la Milano! Fanii lui Inter nu au mai ţinut cont de pandemie
Forfotă la Piața Centrală, în ajunul sărbătorilor pascale
Forfotă la Piața Centrală, în ajunul sărbătorilor pascale
Decorațiunile de Paște au ajuns în Scuarul Catedralei
Decorațiunile de Paște au ajuns în Scuarul Catedralei
SUA au lansat cu succes un nou satelit spion – NROL-82
SUA au lansat cu succes un nou satelit spion – NROL-82
Spania: Replică din ciocolată a tabloului „Guernica”, de Pablo Picasso
Spania: Replică din ciocolată a tabloului „Guernica”, de Pablo Picasso
Havuzul din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, în reparație
Havuzul din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, în reparație
Marcajele de străzile Capitalei, invizibile
Marcajele de străzile Capitalei, invizibile
Parcarea mașinilor în scuarul Circului, interzisă
Parcarea mașinilor în scuarul Circului, interzisă