Penalul Șor continuă să adune bani din duty-free! Răzbunarea lui Alaiba: Au zile numărate

Magazinele lui Șor din Aeroport au zile numărate. Deși am anulat regimul duty-free, magazinele controlate de Șor în continuare activează în aeroport cu achitarea tuturor impozitelor și taxelor. Pentru moment. Vom elimina și această ultimă schemă de care beneficiază acest grup criminal, constată ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.

„În loc vom identifica în mod transparent un investitor credibil, cu vastă experiență în domeniu, cu o imagine și reputație impecabilă. Pentru a aduce transparență și eficiență în gestionarea magazinelor din Aeroport. AIC va anunța curând o licitație pentru selectarea unui operator credibil în domeniul retail-ului, iar ca rezultat pasagerii să aibă parte de servicii de calitate”, spune Alaiba.

Alaoba afirmă că, una o să punem capăt tuturor schemelor corupte care au fost puse în practică de grupările corupte, inclusiv cele asociate cu Șor și altele. Iar cei care au profitat de pe urma corupției vor fi aduși în fața justiției. „Toate „business-urile” lui Șor au același sfârșit – se adeverește că mint oamenii, îi trag pe sfoară, le iau banii și dispar. Așa a făcut cu Banca de Economii, așa a făcut cu Air Moldova și multe altele. Nu o să așteptăm ca același lucru să se întâmple cu magazinele din aeroport”.

În noiembrie anul trecut, deputații au votat pentru eliminarea regimului duty-free pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, comercializarea mărfurilor în unitățile comerciale din zonele vamale va fi impozitată, reieșind din principiul echității fiscale pentru toți antreprenorii din Republica Moldova.

Astfel, magazinele duty-free existente vor activa până la expirarea licenței curente.

Cea mai cunsocută este DFM SRL, fondată de Dufremol SRL – companie care controla o rețea de duty-free-uri cu același nume și afiliată lui Ilan Șor, fostul primar de Orhei, condamnat în primă instanță în dosarul „Furtul miliardului”.

Al doilea operator este Le Bridge Corporation Limited, companie controlată de omul de afaceri francez Franck Arif, care mai deține în Republica Moldova și o rețea de distribuție a diferitor mărfuri. Potrivit paginii web, Le Bridge Duty Free are 8 puncte de magazine duty free.

Ilan Șor a fost condamnat de Curtea de Apel în dosarul frauda bancară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#duty free #Sor #magazine

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.