Penalul Șor continuă să adune bani din duty-free! Răzbunarea lui Alaiba: Au zile numărate

Magazinele lui Șor din Aeroport au zile numărate. Deși am anulat regimul duty-free, magazinele controlate de Șor în continuare activează în aeroport cu achitarea tuturor impozitelor și taxelor. Pentru moment. Vom elimina și această ultimă schemă de care beneficiază acest grup criminal, constată ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.

„În loc vom identifica în mod transparent un investitor credibil, cu vastă experiență în domeniu, cu o imagine și reputație impecabilă. Pentru a aduce transparență și eficiență în gestionarea magazinelor din Aeroport. AIC va anunța curând o licitație pentru selectarea unui operator credibil în domeniul retail-ului, iar ca rezultat pasagerii să aibă parte de servicii de calitate”, spune Alaiba.

Alaoba afirmă că, una o să punem capăt tuturor schemelor corupte care au fost puse în practică de grupările corupte, inclusiv cele asociate cu Șor și altele. Iar cei care au profitat de pe urma corupției vor fi aduși în fața justiției. „Toate „business-urile” lui Șor au același sfârșit – se adeverește că mint oamenii, îi trag pe sfoară, le iau banii și dispar. Așa a făcut cu Banca de Economii, așa a făcut cu Air Moldova și multe altele. Nu o să așteptăm ca același lucru să se întâmple cu magazinele din aeroport”.

În noiembrie anul trecut, deputații au votat pentru eliminarea regimului duty-free pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, comercializarea mărfurilor în unitățile comerciale din zonele vamale va fi impozitată, reieșind din principiul echității fiscale pentru toți antreprenorii din Republica Moldova.

Astfel, magazinele duty-free existente vor activa până la expirarea licenței curente.

Cea mai cunsocută este DFM SRL, fondată de Dufremol SRL – companie care controla o rețea de duty-free-uri cu același nume și afiliată lui Ilan Șor, fostul primar de Orhei, condamnat în primă instanță în dosarul „Furtul miliardului”.

Al doilea operator este Le Bridge Corporation Limited, companie controlată de omul de afaceri francez Franck Arif, care mai deține în Republica Moldova și o rețea de distribuție a diferitor mărfuri. Potrivit paginii web, Le Bridge Duty Free are 8 puncte de magazine duty free.

Ilan Șor a fost condamnat de Curtea de Apel în dosarul frauda bancară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#duty free #Sor #magazine

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.