Percheziții la APCSP! Au fost reținuți patru funcționari într-un dosar de corupere pasivă

Centrul Național Anticorupție informează că au fost reținuți patru funcționari din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței(APCSP), într-un dosar pornit pe fapte de corupere pasivă. Mai exact, aceștia ar fi pus la cale o schemă de corupție, prin intermediul căreia ar fi pretins și primit sistematic bani de la agenți economici pentru a nu le îngrădi activitatea comercială, scrie Realitatea.md.

„În fapt, în cadrul urmăririi penale s-a constatat că, angajații APCSP ar fi efectuat periodic controale la comercianții din piețele din capitală și din țară, iar pentru a nu indica în actele de constatare presupusele nereguli stabilite în activitatea de întreprinzător, aceștia ar fi pretins și primit de la agenți economici bani sub formă de taxe de protecție”, se arată în nota informativă a CNA.

Așadar, în patru din cazurile documentate de CNA, sumele variau între 5 000 și 10 000 de lei, erau transmise în câteva tranșe și percepute sub pretextul de a nu confisca marfa sau de a permite comercializarea bunurilor în lipsa actelor permisive.

„Mai multe percheziţii au fost operate în această dimineaţă în birourile de serviciu de la Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței. Drept urmare, patru inspectori au fost reținuți și plasați în izolator pentru 72 de ore. La moment, persoanele sunt audiate de procurori şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie”.

Dacă vor fi găsiți vinovați, funcționarii bănuiți de corupere pasivă riscă până la 10 ani de detenție, amendă penală de până la 400 000 de lei şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice de la 7 la 10 ani.

#APCSP #corupere pasiva #Perchezitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.