Percheziții la APCSP! Au fost reținuți patru funcționari într-un dosar de corupere pasivă

Centrul Național Anticorupție informează că au fost reținuți patru funcționari din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței(APCSP), într-un dosar pornit pe fapte de corupere pasivă. Mai exact, aceștia ar fi pus la cale o schemă de corupție, prin intermediul căreia ar fi pretins și primit sistematic bani de la agenți economici pentru a nu le îngrădi activitatea comercială, scrie Realitatea.md.

„În fapt, în cadrul urmăririi penale s-a constatat că, angajații APCSP ar fi efectuat periodic controale la comercianții din piețele din capitală și din țară, iar pentru a nu indica în actele de constatare presupusele nereguli stabilite în activitatea de întreprinzător, aceștia ar fi pretins și primit de la agenți economici bani sub formă de taxe de protecție”, se arată în nota informativă a CNA.

Așadar, în patru din cazurile documentate de CNA, sumele variau între 5 000 și 10 000 de lei, erau transmise în câteva tranșe și percepute sub pretextul de a nu confisca marfa sau de a permite comercializarea bunurilor în lipsa actelor permisive.

„Mai multe percheziţii au fost operate în această dimineaţă în birourile de serviciu de la Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței. Drept urmare, patru inspectori au fost reținuți și plasați în izolator pentru 72 de ore. La moment, persoanele sunt audiate de procurori şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie”.

Dacă vor fi găsiți vinovați, funcționarii bănuiți de corupere pasivă riscă până la 10 ani de detenție, amendă penală de până la 400 000 de lei şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice de la 7 la 10 ani.

#APCSP #corupere pasiva #Perchezitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.