Perla coroanei bancare rusești, la sapă de lemn. A plătit în ruble cuponul unor euroobligaţiuni în dolari

Banca rusă Sberbank a declarat marţi că a efectuat o plată în ruble a cuponului pentru euroobligaţiuni subordonate denominate în dolari, la cursul de schimb al băncii centrale, transmit Reuters și news.ro.

Capacitatea Rusiei de a-şi achita datoriile este în centrul atenţiei, deoarece ţara se confruntă cu perspectiva unui default suveran după ce capitalele occidentale au impus sancţiuni ample în urma a ceea ce Moscova numeşte o ”operaţiune specială” în Ucraina, care a început pe 24 februarie.
Sberbank, care deserveşte aproximativ 100 de milioane de clienţi în Rusia, este una dintre cele mai importante instituţii financiare ale ţării.

”Din cauza sancţiunilor impuse Sberbank de către Statele Unite şi Regatul Unit, infrastructura financiară internaţională împiedică (Sberbank) să efectueze plăţi către investitori, aşa cum se prevede în documentaţia de emitere”, a spus banca într-un comunicat.

Sberbank a declarat că are două emisiuni subordonate de euroobligaţiuni restante: o emisiune de 2 miliarde de dolari scadentă în octombrie 2022 şi o emisiune de 1 miliard de dolari scadentă în mai 2023, cu plăţi de cupoane datorate de două ori pe an.

”Banca confirmă că are suficientă lichiditate pentru a-şi îndeplini toate obligaţiile şi face tot posibilul pentru a-şi deservi datoria”, a spus acesta.

#Ruble #Sberbank #obligatiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.