O petiționară a lansat inițiativa de interzicere a focurilor de artificii în Republica Moldova

Moldoveanca Ana Constantinova a lansat o petiție online prin care solicită retragerea din vânzare a focurilor de artificii în Republica Moldova. Până în prezent, petiția a adunat 6 140 de semnături. Dacă și tu susții această idee ești încurajat să semnezi petiția.

Petiția a fost lansată cu scopul de a proteja mediul și animalele care au de suferit din cauza focurilor de artificii, în special în perioada sărbătorilor de iarnă. De asemenea, au fost menționate și motive de siguranță.

Astfel, în autorii petiției au invocat următoarele motive.

Efectele negative asupra climei;
Traumarea psihică si fizică a animalelor;
Protejarea mediului;
Din motive de siguranţă.

„Dorim să protejăm animalele şi să beneficiem de aer curat. Particulele fine de praf eliberate în atmosferă sunt considerate nocive pentru sănătate umană şi animală. Artificiile de Revelion reprezintă unul dintre cele mai neobișnuite evenimente de poluare atmosferică în decursul unui an. Majoritatea particulelor aerosolizate prin arderea focurilor de artificii constau din metale și compușii lor folosiți în artificii, se arată în textul petiției.

Pentru a semna petiția accesați LINKUL. Pentru a confirma semnătura verificați e-mailul.

Semnatarii au lăsat și comentarii în care subliniază necesitatea implementării acestei măsuri în țara noastră. Potrivit lor, focurile de artificii sunt inutile și provoacă doar daune.

#focuri de artificii #revelion #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.