Pfizer începe să testeze vaccinul pentru copiii sub 12 ani. Doza va fi mai mică decât cea pentru adulți

Pfizer a început testarea vaccinului COVID-19 pentru copiii sub 12 ani. Rezultatele studiului vor fi gata în septembrie.

Potrivit studiilor, în comparație cu adulții, copiii sunt mult mai puțin susceptibili de a dezvolta forme severe ale bolii.

Medicii continuă să descopere cazuri rare de sindrom inflamator multisistemic la copii, o afecțiune asociată cu boala COVID-19 care poate afecta mai multe organe, inclusiv inima. Copiii vaccinați ar trebui să contribuie la limitarea virusului prin scăderea răspândirii acestuia în comunități, scrie The New York Times.

Pfizer a anunțat marți că se testează vaccinul la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 12 ani. În următoarele săptămâni, va începe testarea vaccinului la sugarii de până la șase luni.

Compania speră să aplice la Food and Drug Administration (FDA), instituția responsabilă cu aprobarea medicamentelor în SUA, în septembrie pentru autorizarea de urgență a vaccinului pentru copiii cu vârste între 5 și 11 ani. Rezultatele pentru cei cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani ar putea fi disponibile la scurt timp după aceea, a declarat Kit Longley, un purtător de cuvânt al Pfizer. Rezultatele studiului pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 2 ani ar putea fi disponibile în octombrie sau noiembrie.

Vaccinul Pfizer-BioNTech a fost autorizat în mai pentru utilizare la copiii de la 12 la 15 ani.

În urma datelor dintr-un studiu anterior, Pfizer va administra două doze de câte 10 micrograme fiecare – o treime din doza administrată adolescenților și adulților – copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani și două doze de câte trei micrograme fiecare copiilor 6 luni până la 5 ani.

La studiu vor participa aproximativ 4.500 de copii în peste 90 de grupe de testare din Statele Unite, Finlanda, Polonia și Spania.

#copii #Pfizer #vaccin #testare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.