Picasso intră în piaţa NFT-urilor: moştenitorii artistului lansează o colecţie de artă digitală pe blockchain

Moştenitorii celebrului artist spaniol Pablo Picasso îl aduc pe acesta în era online-ului şi lansează o colecţie de artă digitală pe blockchain, în peste 1.000 de ediţii, care ilustrează o lucrare în ceramică ce nu a mai fost văzută de publicul larg, într-o încercare de a profita de noul val de NFT-uri (Non-Fungible Token) şi active crypto care a luat cu asalt atât lumea artei, cât şi lumea financiară, potrivit Bloomberg.

Înainte de lansare oficială, jurnaliştii publicaţiei americane au fost primiţi în casa din Geneva unde locuieşte Marina Piccasso, nepoata celebrului artist, alături de Florian Picasso, fiul ei. Cei doi au explicat că vor să îmbine arta fină cu activele digitale.

Ei vor să profite de valul de interes din jurul NFT-urilor, care au adus milioane de dolar unor artişti mult mai puţin cunoscuţi, scrie ZF.

Pentru context, întreaga lume a artei a fost surprinsă în martie 2021, când artistul grafician unoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie`s. Preţul l-a depăşit pe cel de 54 de milioane de dolari cu care s-au vândut „nimfele” lui Claude Monet în 2014.

Moştenitorii lui Picasso consideră că iniţiativa lor aduce pentru prima dată un mare nume din istorie în jocul NFT-urilor.

„Încercăm să construim o punte între lumea NFT-urilor şi lumea artei fine”, a declarat Florian Picasso, strănepotul celebrului artist spaniol.

Marina Picasso a povestit că lucrarea în cermică a fost realizată în octombrie 1958, pe vremea când ea era copil.

Casa de licitaţii Sotheby`s organizează o licitaţie în luna martie care va include un NFT unic, precum şi lucrarea în ceramică.

Bloomberg scrie că Picasso în NFT reprezintă un moment de referinţă, similar cu cel în care colecţia Beatles a ajuns pe platforma iTunes.

#Blockchain #NFT #Picasso

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.