Picasso intră în piaţa NFT-urilor: moştenitorii artistului lansează o colecţie de artă digitală pe blockchain

Moştenitorii celebrului artist spaniol Pablo Picasso îl aduc pe acesta în era online-ului şi lansează o colecţie de artă digitală pe blockchain, în peste 1.000 de ediţii, care ilustrează o lucrare în ceramică ce nu a mai fost văzută de publicul larg, într-o încercare de a profita de noul val de NFT-uri (Non-Fungible Token) şi active crypto care a luat cu asalt atât lumea artei, cât şi lumea financiară, potrivit Bloomberg.

Înainte de lansare oficială, jurnaliştii publicaţiei americane au fost primiţi în casa din Geneva unde locuieşte Marina Piccasso, nepoata celebrului artist, alături de Florian Picasso, fiul ei. Cei doi au explicat că vor să îmbine arta fină cu activele digitale.

Ei vor să profite de valul de interes din jurul NFT-urilor, care au adus milioane de dolar unor artişti mult mai puţin cunoscuţi, scrie ZF.

Pentru context, întreaga lume a artei a fost surprinsă în martie 2021, când artistul grafician unoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie`s. Preţul l-a depăşit pe cel de 54 de milioane de dolari cu care s-au vândut „nimfele” lui Claude Monet în 2014.

Moştenitorii lui Picasso consideră că iniţiativa lor aduce pentru prima dată un mare nume din istorie în jocul NFT-urilor.

„Încercăm să construim o punte între lumea NFT-urilor şi lumea artei fine”, a declarat Florian Picasso, strănepotul celebrului artist spaniol.

Marina Picasso a povestit că lucrarea în cermică a fost realizată în octombrie 1958, pe vremea când ea era copil.

Casa de licitaţii Sotheby`s organizează o licitaţie în luna martie care va include un NFT unic, precum şi lucrarea în ceramică.

Bloomberg scrie că Picasso în NFT reprezintă un moment de referinţă, similar cu cel în care colecţia Beatles a ajuns pe platforma iTunes.

#Blockchain #NFT #Picasso

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.