Picasso intră în piaţa NFT-urilor: moştenitorii artistului lansează o colecţie de artă digitală pe blockchain

Moştenitorii celebrului artist spaniol Pablo Picasso îl aduc pe acesta în era online-ului şi lansează o colecţie de artă digitală pe blockchain, în peste 1.000 de ediţii, care ilustrează o lucrare în ceramică ce nu a mai fost văzută de publicul larg, într-o încercare de a profita de noul val de NFT-uri (Non-Fungible Token) şi active crypto care a luat cu asalt atât lumea artei, cât şi lumea financiară, potrivit Bloomberg.

Înainte de lansare oficială, jurnaliştii publicaţiei americane au fost primiţi în casa din Geneva unde locuieşte Marina Piccasso, nepoata celebrului artist, alături de Florian Picasso, fiul ei. Cei doi au explicat că vor să îmbine arta fină cu activele digitale.

Ei vor să profite de valul de interes din jurul NFT-urilor, care au adus milioane de dolar unor artişti mult mai puţin cunoscuţi, scrie ZF.

Pentru context, întreaga lume a artei a fost surprinsă în martie 2021, când artistul grafician unoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie`s. Preţul l-a depăşit pe cel de 54 de milioane de dolari cu care s-au vândut „nimfele” lui Claude Monet în 2014.

Moştenitorii lui Picasso consideră că iniţiativa lor aduce pentru prima dată un mare nume din istorie în jocul NFT-urilor.

„Încercăm să construim o punte între lumea NFT-urilor şi lumea artei fine”, a declarat Florian Picasso, strănepotul celebrului artist spaniol.

Marina Picasso a povestit că lucrarea în cermică a fost realizată în octombrie 1958, pe vremea când ea era copil.

Casa de licitaţii Sotheby`s organizează o licitaţie în luna martie care va include un NFT unic, precum şi lucrarea în ceramică.

Bloomberg scrie că Picasso în NFT reprezintă un moment de referinţă, similar cu cel în care colecţia Beatles a ajuns pe platforma iTunes.

#Blockchain #NFT #Picasso

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.