Pierderile de milioane cutremură cel mai mare producător de pâine! Le va acoperi din rezerve

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova a contabilizat pierderi de 11,3 mil. de lei în anul 2021. Acționarii au decis, în cadrul adunării generale, să le acopere din rezervele obligatorii.

La adunare s-a mai decis ca 69% din profitul net preconizat pentru anul 2022 să fie investit în dezvoltarea producției, 25% – pentru plata dividendelor, 1% – pentru remunerarea membrilor organelor de conducere și 5% – pentru alte scopuri.

Acționarii de la Franzeluța au aprobat raportul anual al Consiliului Societății și raportul economico-financiar pentru anul 2021, precum și direcțiile prioritare de dezvoltare a Societății pentru perioada 2022-2024. Totodată, au fost aleși noii membrii ai Consiliului de supraveghere, ai Comitetului de audit.

În Consiliu, pentru un mandat de 2 ani, au fost aleși următorii membri: Viorelia Lazăr, Vladimir Arachelov, Sergiu Gherciu, Cristina Ceban, Viorica Beșliu, Svetlana Mariuta și Gheorghe Parfeni. Moldauditing a fost ales auditor pentru anul 2022. Franzeluța este cel mai mare producător de pâine și produse de panificație din Moldova. Statul deține pachetul de control al companiei (55,2% din acțiuni).

Pentru a diminua pierderile în anul 2022, administrația companiei a scumpit pâinea la 6,20 lei, în caz contrar pierderile erau estimate la 73,6 mil. lei.

Franzeluța este cel mai m are producător de pâine din Republica Moldova cu o cotă de piață de 20% din total. În țară, per total, sunt 5 producători de pâine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#franzeluta #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.