Pierderile de milioane cutremură cel mai mare producător de pâine! Le va acoperi din rezerve

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova a contabilizat pierderi de 11,3 mil. de lei în anul 2021. Acționarii au decis, în cadrul adunării generale, să le acopere din rezervele obligatorii.

La adunare s-a mai decis ca 69% din profitul net preconizat pentru anul 2022 să fie investit în dezvoltarea producției, 25% – pentru plata dividendelor, 1% – pentru remunerarea membrilor organelor de conducere și 5% – pentru alte scopuri.

Acționarii de la Franzeluța au aprobat raportul anual al Consiliului Societății și raportul economico-financiar pentru anul 2021, precum și direcțiile prioritare de dezvoltare a Societății pentru perioada 2022-2024. Totodată, au fost aleși noii membrii ai Consiliului de supraveghere, ai Comitetului de audit.

În Consiliu, pentru un mandat de 2 ani, au fost aleși următorii membri: Viorelia Lazăr, Vladimir Arachelov, Sergiu Gherciu, Cristina Ceban, Viorica Beșliu, Svetlana Mariuta și Gheorghe Parfeni. Moldauditing a fost ales auditor pentru anul 2022. Franzeluța este cel mai mare producător de pâine și produse de panificație din Moldova. Statul deține pachetul de control al companiei (55,2% din acțiuni).

Pentru a diminua pierderile în anul 2022, administrația companiei a scumpit pâinea la 6,20 lei, în caz contrar pierderile erau estimate la 73,6 mil. lei.

Franzeluța este cel mai m are producător de pâine din Republica Moldova cu o cotă de piață de 20% din total. În țară, per total, sunt 5 producători de pâine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#franzeluta #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.