Pierderile de milioane cutremură cel mai mare producător de pâine! Le va acoperi din rezerve

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova a contabilizat pierderi de 11,3 mil. de lei în anul 2021. Acționarii au decis, în cadrul adunării generale, să le acopere din rezervele obligatorii.

La adunare s-a mai decis ca 69% din profitul net preconizat pentru anul 2022 să fie investit în dezvoltarea producției, 25% – pentru plata dividendelor, 1% – pentru remunerarea membrilor organelor de conducere și 5% – pentru alte scopuri.

Acționarii de la Franzeluța au aprobat raportul anual al Consiliului Societății și raportul economico-financiar pentru anul 2021, precum și direcțiile prioritare de dezvoltare a Societății pentru perioada 2022-2024. Totodată, au fost aleși noii membrii ai Consiliului de supraveghere, ai Comitetului de audit.

În Consiliu, pentru un mandat de 2 ani, au fost aleși următorii membri: Viorelia Lazăr, Vladimir Arachelov, Sergiu Gherciu, Cristina Ceban, Viorica Beșliu, Svetlana Mariuta și Gheorghe Parfeni. Moldauditing a fost ales auditor pentru anul 2022. Franzeluța este cel mai mare producător de pâine și produse de panificație din Moldova. Statul deține pachetul de control al companiei (55,2% din acțiuni).

Pentru a diminua pierderile în anul 2022, administrația companiei a scumpit pâinea la 6,20 lei, în caz contrar pierderile erau estimate la 73,6 mil. lei.

Franzeluța este cel mai m are producător de pâine din Republica Moldova cu o cotă de piață de 20% din total. În țară, per total, sunt 5 producători de pâine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#franzeluta #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.