Ping-pong bugetar! Primăria Chișinău versus Guvern: Dați Chișinăului ce este al Chișinăului

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a emis o declarație în care solicită Guvernului și conducerii PAS să ofere finanțare pentru crearea grupelor cu program prelungit în toată țara, inclusiv în Chișinău. Ceban susține că este necesară această finanțare pentru a asigura supraviețuirea primăriilor, având în vedere cheltuielile neprevăzute la rata inflației de 29%. „Dați Chișinăului ce este al Chișinăului și nu avem nevoie de un bănuț de la voi”.

Primarul a atras atenția că toate Administrațiile Publice Locale își doresc crearea acestor grupuri, dar fără susținerea financiară corespunzătoare, primăriile se confruntă cu dificultăți în menținerea acestor programe. Ceban a afirmat că Chișinăul contribuie semnificativ la bugetul de stat, virezând 23 de miliarde de lei, dar doar 13% dintre acești bani sunt redirecționați înapoi către municipiu.

Primarul a acuzat conducerea PAS că încearcă să falimenteze Primăria Chișinău și să împiedice realizarea proiectelor destinate orașului. Acesta a cerut egalitate în alocarea surselor financiare pentru toate primăriile din țară, subliniind că Guvernul și PAS sunt datori față de Chișinău.

În replică, Ministerul Finanțelor a emis o declarație susținând că parametrii bugetari pentru Chișinău nu s-au redus, ci s-au majorat, iar Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a fost aprobată în iulie 2023, respectând toate procedurile de consultare publică. Ministerul a menționat că documentul în discuție are caracter informativ și furnizează informații privind măsurile ce urmează a fi întreprinse de către autoritățile locale în urma adoptării Legii bugetului de stat pentru anul 2024.

„Cu referire la parametrii bugetari aprobați în Legea bugetului de stat pentru anul 2024, informăm că, pentru bugetul municipal Chișinău, aceștia nu s-au redus, ci s-au majorat. Astfel, volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău pentru 2024 s-a majorat cu circa 39,5 milioane de lei, față de parametrii care se conțineau în prima circulară din luna august 2023. În ceea ce privește politica bugetar fiscală pentru anul 2024, menționăm că, Legea a fost aprobată în iulie 2023, respectând toate procedurile de consultare publică”, se mai arată în declarația Finanțelor

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #Ceban #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.