Piramida TUX s-a prăbușit cu scandal: conturi blocate, bani dispăruți

Piramida financiară TUX a început să se destrame, după ce, în seara zilei de 7 octombrie, la ora 20:00, utilizatorii din Republica Moldova au primit un mesaj pe platformă: pentru a-și menține conturile active, sunt obligați să depună 100 USDT în 24 de ore. În caz contrar, sistemul amenința că le va bloca permanent accesul. O numărătoare inversă, afișată în aplicație, le sporea presiunea.

Mesajul, prezentat sub pretextul „standardelor internaționale KYC”, reprezintă una dintre ultimele încercări de a stoarce bani dintr-o schemă care acum se dovedește a fi o escrocherie piramidală clasică. În realitate, taxele „de conformitate” nu au nicio bază legală, ci sunt inventate pentru a atrage noi depuneri într-un sistem deja colapsat.

Paradoxal, Tux Digital Frontier Technologies se prezenta drept un „lider global în tehnologia blockchain”, cu sediul în Canada și o istorie ce începe în 2014. Compania susține că a fost premiată cu licența MSB în SUA în 2018 și că sistemul său de tranzacționare „TUX System” era unul dintre cele mai performante din lume. Lansarea din 2020 fusese prezentată ca un moment de cotitură, extinzându-se din Europa și SUA către întreaga lume.

Platforma se lăuda cu peste 1,2 milioane de utilizatori și posibilitatea de a tranzacționa peste 5.000 de criptomonede fără comisioane. Printre investitori apăreau nume grele precum Balderton Capital, Index Ventures și chiar SoftBank. Iar fondatorul Mathias Anderson promitea o „revoluție” în serviciile financiare digitale, mizând pe Web 3.0, DeFi și NFT-uri.

Acum însă, toate aceste promisiuni s-au prăbușit sub greutatea realității: TUX se dovedește a fi o schemă piramidală care și-a pierdut credibilitatea. Conturile utilizatorilor sunt blocate, banii inaccesibili, iar „taxele fantomă” afișate pe ecran confirmă că sistemul a intrat într-o fază finală de șantaj digital disperat.

Mai mult, pe site-ul său local, Platforma de Tranzacționare Tux Moldova se promova ca o soluție completă pentru traderii de criptomonede, promițând acces la materiale educaționale, strategii avansate și instrumente AI pentru analize de piață în timp real. Tot acolo, compania se lăuda cu o serie de premii internaționale: Global Forex Awards 2024: „Cea mai bună platformă” și „Cei mai buni brokeri cripto fintech ai anului”, Global Brands Magazine 2023: „Cel mai rapid broker în creștere” și în 2022: „Cel mai inovator broker online”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tux #crypto #platforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.