Piramida TUX s-a prăbușit cu scandal: conturi blocate, bani dispăruți

Piramida financiară TUX a început să se destrame, după ce, în seara zilei de 7 octombrie, la ora 20:00, utilizatorii din Republica Moldova au primit un mesaj pe platformă: pentru a-și menține conturile active, sunt obligați să depună 100 USDT în 24 de ore. În caz contrar, sistemul amenința că le va bloca permanent accesul. O numărătoare inversă, afișată în aplicație, le sporea presiunea.

Mesajul, prezentat sub pretextul „standardelor internaționale KYC”, reprezintă una dintre ultimele încercări de a stoarce bani dintr-o schemă care acum se dovedește a fi o escrocherie piramidală clasică. În realitate, taxele „de conformitate” nu au nicio bază legală, ci sunt inventate pentru a atrage noi depuneri într-un sistem deja colapsat.

Paradoxal, Tux Digital Frontier Technologies se prezenta drept un „lider global în tehnologia blockchain”, cu sediul în Canada și o istorie ce începe în 2014. Compania susține că a fost premiată cu licența MSB în SUA în 2018 și că sistemul său de tranzacționare „TUX System” era unul dintre cele mai performante din lume. Lansarea din 2020 fusese prezentată ca un moment de cotitură, extinzându-se din Europa și SUA către întreaga lume.

Platforma se lăuda cu peste 1,2 milioane de utilizatori și posibilitatea de a tranzacționa peste 5.000 de criptomonede fără comisioane. Printre investitori apăreau nume grele precum Balderton Capital, Index Ventures și chiar SoftBank. Iar fondatorul Mathias Anderson promitea o „revoluție” în serviciile financiare digitale, mizând pe Web 3.0, DeFi și NFT-uri.

Acum însă, toate aceste promisiuni s-au prăbușit sub greutatea realității: TUX se dovedește a fi o schemă piramidală care și-a pierdut credibilitatea. Conturile utilizatorilor sunt blocate, banii inaccesibili, iar „taxele fantomă” afișate pe ecran confirmă că sistemul a intrat într-o fază finală de șantaj digital disperat.

Mai mult, pe site-ul său local, Platforma de Tranzacționare Tux Moldova se promova ca o soluție completă pentru traderii de criptomonede, promițând acces la materiale educaționale, strategii avansate și instrumente AI pentru analize de piață în timp real. Tot acolo, compania se lăuda cu o serie de premii internaționale: Global Forex Awards 2024: „Cea mai bună platformă” și „Cei mai buni brokeri cripto fintech ai anului”, Global Brands Magazine 2023: „Cel mai rapid broker în creștere” și în 2022: „Cel mai inovator broker online”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tux #crypto #platforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia ar putea să-și asigure peste jumătate din necesarul de gaze naturale până la sfârșitul anului 2028 prin creșterea producției interne și prin majorarea importurilor de gaz natural lichefiat (LNG) din Statele Unite. Această schimbare ar reduce drastic dependența de Rusia și Iran – ultimele două state care mai furnizează gaze în volume mari unei țări europene.

Presiunea Washingtonului joacă un rol central în această reconfigurare. La întâlnirea de la Casa Albă din 25 septembrie, președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, să reducă importurile de energie din Rusia. Diversificarea aprovizionării ar întări securitatea energetică a Turciei și i-ar susține ambițiile de a deveni un hub regional de gaze, exportând LNG și propria producție către Europa, în timp ce ar consuma intern gazul rusesc și iranian, notează Reuters.

Deși Rusia rămâne cel mai mare furnizor al Turciei, cota sa a scăzut de la peste 60% acum două decenii la 37% în prima jumătate a anului 2025. Majoritatea statelor europene au renunțat complet la gazul rusesc după invazia Ucrainei din 2022. Contractele pe termen lung ale Moscovei, care prevăd livrarea a 22 miliarde metri cubi (bcm) anual prin gazoductele Blue Stream și TurkStream, sunt aproape de expirare. În același timp, contractul Iranului (10 bcm) expiră în 2026, iar cele cu Azerbaidjan, totalizând 9,5 bcm, sunt valabile până în 2030 și 2033.

Analistul energetic Sohbet Karbuz subliniază că Turcia ar putea reînnoi o parte din aceste contracte, dar cu volume reduse și condiții mai flexibile pentru a diversifica sursele de aprovizionare.

Compania de stat TPAO accelerează exploatarea zăcămintelor locale, iar terminalele LNG au fost extinse pentru a primi gaze din SUA și Algeria. În urma acestor investiții, producția internă și importurile de LNG contractate ar putea depăși 26 bcm anual până în 2028, față de 15 bcm în prezent. Aceasta ar acoperi mai mult de jumătate din cererea de circa 53 bcm a Turciei, reducând necesarul de gaze prin conducte la 26 bcm – mult sub cele 41 bcm contractate în prezent din Rusia, Iran și Azerbaidjan.

Pentru a susține tranziția, Ankara a semnat contracte LNG cu furnizori americani în valoare de 43 miliarde dolari, inclusiv un acord pe 20 de ani cu Mercuria încheiat în septembrie. Capacitatea totală de import LNG a Turciei a ajuns la 58 bcm anual, suficientă pentru a acoperi întregul consum național.

Chiar dacă teoretic Turcia ar putea renunța complet la gazul rusesc în următorii 2-3 ani, analiștii spun că Ankara nu o va face, deoarece gazul Moscovei rămâne competitiv ca preț și îi permite companiei BOTAS să negocieze mai dur cu alți furnizori.

Între timp, Turcia și-a început deja rolul de exportator regional: BOTAS a semnat contracte pentru a livra gaze către Ungaria și România. Totodată, Turcia menține relații energetice profunde cu Rusia – Rosatom construiește prima centrală nucleară a țării, iar Moscova rămâne principalul furnizor de țiței și motorină.