Planul nebunesc al lui Putin din 2024: Răsturnare de situație nemaivăzută din 1941

08 Dec. 2023, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2023, 08:20 // Actual //  bani.md

După mai mult de 650 de zile de război în Ucraina, tot mai mulți experți din întreaga lume analizează posibilul deznodământ legat de Rusia, în acest conflict sângeros. Însă acum, Vladimir Putin proiectează în 2024 un plan nebunesc de a răsturna situația, similar cu momentul 1941 din Uniunea Sovietică și să transforme economia Moscovei într-una de război, pentru a câștiga.

Cu toate astea, o analiză recentă a Universității Uppsala din Suedia, care s-a întins pe 75 de ani, arată că „atunci când războaiele interstatale durează mai mult de un an, ele se extind la peste un deceniu în medie”, potrivit unei analize din The Times.
Această constatare neplăcută s-ar putea aplica la actualul război din est și cine ar putea spune acum dacă Putin va ieși în viață dintr-o versiune prelungită a acestui conflict, cu atât mai puțin învingător? Un singur lucru este sigur: liderul rus este suficient de zguduit pentru a crea un rebrand semnificativ al războiului în primăvara viitoare.

Presupusa operațiune militară specială, războiul limitat, urmează să fie transformată într-o mobilizare generală a Rusiei, într-o încercare de dezvăluire a fisurilor din rezistența ucraineană.

Aceasta nu este acțiunea unui lider care crede că victoria este deja în buzunarul său. Și implică un grad ridicat de risc intern. În mod crucial, mișcarea este programată să urmeze alegerile prezidențiale din martie 2023 din Rusia, pe care mașina de propagandă a lui Putin le va transforma într-un vot de încredere națională neclintită în liderul său de război.

Presupunerea inițială că rușii ar rămâne apatici cu privire la invazia Ucrainei nu mai este valabilă. Există niveluri mai ridicate de implicare și anxietate, temeri largi cu privire la un viitor care unește Occidentul împotriva Rusiei.

Așadar, Putin a transmis rușilor vestea fragmentată că societatea lor se îndreaptă către militarizarea totală. Mai întâi a venit o creștere record a bugetului pentru apărare de anul viitor, care va înghiți o treime din bugetul național.

Totul pentru front este un cuțit cu două tăișuri pentru Putin
Ultima dată când Moscova a cheltuit atât de mult pentru apărare a fost în 1990, cu un an înainte ca Uniunea Sovietică să se prăbușească.

Se justifică prin retorica celui de-Al Doilea Război Mondial, când sloganul care justifica sacrificiul național era: „Totul pentru front, totul pentru victorie”, ce poate fi un cuțit cu două tăișuri pentru Putin.

Victoria lui Putin, dacă va veni, va fi pe baza masei, a capacității de a reface forțele pierdute în războiul de uzură. Este probabil avantajul său decisiv față de ucraineni și unul care vine doar cu mobilizarea generală; aruncarea condamnaților pe câmpul de luptă este un calcul cinic cost-beneficiu care nu face decât să încetinească ritmul războiului.

Dar puterea lui Putin înseamnă mai mult decât forță de muncă pe câmpul de luptă. Este vorba despre transformarea economiei într-o economie de război, naționalizarea lanțului de aprovizionare militar, readucerea planificării de stat în sectorul apărării.
Nu a existat o asemenea răsturnare în sistemul militar din 1941, când, surprins de atacul german, Stalin a făcut transformarea totală a Uniunii Sovietice.

Dacă va exista o schimbare internă împotriva lui Putin, aceasta va rezulta din lupte între secțiuni ale elitelor de afaceri, ale serviciilor de securitate și între noii grei din industria armelor. Iar declanșatorul ar putea veni sub forma unei înfrângeri senzaționale pe câmpul de luptă care nu poate fi fixată doar pe un general adormit sau ucis. Trebuie să existe un colaps catastrofal al încrederii în Putin ca lider militar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!