Planul nebunesc al lui Putin din 2024: Răsturnare de situație nemaivăzută din 1941

08 Dec. 2023, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2023, 08:20 // Actual //  bani.md

După mai mult de 650 de zile de război în Ucraina, tot mai mulți experți din întreaga lume analizează posibilul deznodământ legat de Rusia, în acest conflict sângeros. Însă acum, Vladimir Putin proiectează în 2024 un plan nebunesc de a răsturna situația, similar cu momentul 1941 din Uniunea Sovietică și să transforme economia Moscovei într-una de război, pentru a câștiga.

Cu toate astea, o analiză recentă a Universității Uppsala din Suedia, care s-a întins pe 75 de ani, arată că „atunci când războaiele interstatale durează mai mult de un an, ele se extind la peste un deceniu în medie”, potrivit unei analize din The Times.
Această constatare neplăcută s-ar putea aplica la actualul război din est și cine ar putea spune acum dacă Putin va ieși în viață dintr-o versiune prelungită a acestui conflict, cu atât mai puțin învingător? Un singur lucru este sigur: liderul rus este suficient de zguduit pentru a crea un rebrand semnificativ al războiului în primăvara viitoare.

Presupusa operațiune militară specială, războiul limitat, urmează să fie transformată într-o mobilizare generală a Rusiei, într-o încercare de dezvăluire a fisurilor din rezistența ucraineană.

Aceasta nu este acțiunea unui lider care crede că victoria este deja în buzunarul său. Și implică un grad ridicat de risc intern. În mod crucial, mișcarea este programată să urmeze alegerile prezidențiale din martie 2023 din Rusia, pe care mașina de propagandă a lui Putin le va transforma într-un vot de încredere națională neclintită în liderul său de război.

Presupunerea inițială că rușii ar rămâne apatici cu privire la invazia Ucrainei nu mai este valabilă. Există niveluri mai ridicate de implicare și anxietate, temeri largi cu privire la un viitor care unește Occidentul împotriva Rusiei.

Așadar, Putin a transmis rușilor vestea fragmentată că societatea lor se îndreaptă către militarizarea totală. Mai întâi a venit o creștere record a bugetului pentru apărare de anul viitor, care va înghiți o treime din bugetul național.

Totul pentru front este un cuțit cu două tăișuri pentru Putin
Ultima dată când Moscova a cheltuit atât de mult pentru apărare a fost în 1990, cu un an înainte ca Uniunea Sovietică să se prăbușească.

Se justifică prin retorica celui de-Al Doilea Război Mondial, când sloganul care justifica sacrificiul național era: „Totul pentru front, totul pentru victorie”, ce poate fi un cuțit cu două tăișuri pentru Putin.

Victoria lui Putin, dacă va veni, va fi pe baza masei, a capacității de a reface forțele pierdute în războiul de uzură. Este probabil avantajul său decisiv față de ucraineni și unul care vine doar cu mobilizarea generală; aruncarea condamnaților pe câmpul de luptă este un calcul cinic cost-beneficiu care nu face decât să încetinească ritmul războiului.

Dar puterea lui Putin înseamnă mai mult decât forță de muncă pe câmpul de luptă. Este vorba despre transformarea economiei într-o economie de război, naționalizarea lanțului de aprovizionare militar, readucerea planificării de stat în sectorul apărării.
Nu a existat o asemenea răsturnare în sistemul militar din 1941, când, surprins de atacul german, Stalin a făcut transformarea totală a Uniunii Sovietice.

Dacă va exista o schimbare internă împotriva lui Putin, aceasta va rezulta din lupte între secțiuni ale elitelor de afaceri, ale serviciilor de securitate și între noii grei din industria armelor. Iar declanșatorul ar putea veni sub forma unei înfrângeri senzaționale pe câmpul de luptă care nu poate fi fixată doar pe un general adormit sau ucis. Trebuie să existe un colaps catastrofal al încrederii în Putin ca lider militar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 15:27 // Actual //  Ursu Victor

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!