Plombele de la drumuri au costat 700 de milioane de lei. Peste 20% sunt în stare proastă

În cinci luni ale anului, pentru reparația drumurilor au fost cheltuiți 700 de milioane de lei sau 47% din suma totală a Fondului rutier, potrivit declarației șefului interimar al Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan prezent la ședința Consiliului Fondului rutier.

„Trebuie să ne mobilizăm, să avem o gestionare și o implementare mai bună a contractelor încheiate. Să fiți mai exigenți și în modul de utilizare a drumurilor. Aștept, în termeni cât mai restrânși, să începem a utiliza cântarele pentru vehiculele de mare tonaj. Cu cât drumurile sunt mai bune, cu atât este mai dinamic comerțul pe interior, iar condițiile de activitate și de circulație a cetățenilor sunt mai comode”, a spus șeful Guvernului, Dorin Recean.

Un raport al Administrației de Stat a Drumurilor relevă că în anul 2022 circa 20,91% din drumurile naționale și 27,11% din cele regionale erau în stare foarte rea, iar în stare rea erau 23,86% din drumurile naționale și 25,91% din cele regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori anul trecut, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022.

Astfel în 2022 cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

#plombe #drumuri #reparatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.