Podul de Flori revine: Construcția primului dintre cele 5 poduri peste Prut începe în aprilie 2025

Construcția podului rutier de la Ungheni va începe în data de 26 aprilie și va fi gata în toamna anului 2026, a annțat Ionel Scrișoteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor de la București.

„Este un proiect deosebit de important pentru legăturile noastre istorice și economice. Este vorba despre construirea primului pod rutier la nivel de autostradă peste Prut, care va lega Ungheni de Galați, la 60 de ani de la ultimul pod construit în această zonă. Este un moment istoric nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, deoarece acest pod va purta numele „Podul de Flori”, în cinstea podului simbolic din 1990. În plus, acest proiect face parte din seria celor 5 poduri care vor lega cele două state și va contribui la realizarea Autostrăzii Unirii”, a punctat Scrișoteanu.

Potrivit oficialului, lucrările de execuție vor începe pe 26 aprilie 2025, constructorul va începe pregătirea șantierului, înregistrarea Certificatului de Urbanism a fost obținută deja în Republica Moldova, iar documentația pentru Autorizația de Construire este finalizată.. Proiectul include un pod cu 261 m lungime, două benzi pe sens și un trotuar, și va beneficia de un punct de trecere a frontierei dotat cu facilități moderne pentru verificarea autoturismelor și tirurilor.

Acest proiect va fi un pas important în consolidarea relațiilor dintre România și Republica Moldova, iar din toamna anului 2026 vom putea circula pe acest pod, cu descărcările provizorii, până la finalizarea autostrăzii Unirii în 2029-2030. Sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene, în valoare de peste 151,68 milioane lei, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.