Podul de la Ungheni! România apelează la fonduri europene de mobilitate militară pentru construcție

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din România a elaborat și depus, în data de 28 septembrie 2022, aplicația de finanțare pentru proiectul “Proiectare și executie pod Ungheni” în vederea obținerii unui grant alocat prin CEF-T-2022-MILMOB — CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duală civilă – apărare; Pachetul Mobilitate Militară.

CEF 2 – Pachetul de mobilitate militară promovează acțiuni care contribuie la adaptarea infrastructurii de transport pentru a permite deplasarea trupelor și echipamentelor militare, se explică într-un comunicat al CNAIR.

Obiectivul general al proiectului este construirea unei noi infrastructuri de transport amplasate pe rețeaua TEN-T din România, precum și a unei conexiunii transfrontaliere dintre România și Republica Moldova, pentru a asigura un trafic rutier fluid și o stare tehnică corespunzătoare, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Obiectivul specific al proiectului este proiectarea si realizarea unui pod cu 2×2 benzi de circulatie, precum și a infrastructurii de acces necesare pentru utilizarea duală a infrastructurii de transport, în vederea îmbunătățirii mobilitatii atât civilă, cât și militară.

Lungimea totală a podului, punctului transfrontalier și locurilor de parcare adiacente este de 1.000 m, din care lungimea podului este de 261,20 m. Proiectul mai include si realizarea unui tronson de autostradă cu 2×2 benzi de circulatie cu lungimea de 0,5 km care va asigura funcționalitatea independentă a podului până la finalizarea integrală a Autostrăzii Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8).

Valoarea totală a proiectului este de 33 de milioane de euro din care contribuția Uniunii Europene este de 16,486 milioane de euro (valori fără TVA).

Data estimată de de începere a proiectului este iunie 2023, urmând ca acesta să dureze 43 de luni.

Anterior comunicatului CNAIR, militanți pentru A8 avertizau că podul rutier peste Prut, de la Ungheni, riscă să devină unul „muzeu”, până la finalizarea secțiunii Târgu Neamț – Iași – Ungheni din Autostrada Unirii.

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.