Podul de la Ungheni! România apelează la fonduri europene de mobilitate militară pentru construcție

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din România a elaborat și depus, în data de 28 septembrie 2022, aplicația de finanțare pentru proiectul “Proiectare și executie pod Ungheni” în vederea obținerii unui grant alocat prin CEF-T-2022-MILMOB — CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duală civilă – apărare; Pachetul Mobilitate Militară.

CEF 2 – Pachetul de mobilitate militară promovează acțiuni care contribuie la adaptarea infrastructurii de transport pentru a permite deplasarea trupelor și echipamentelor militare, se explică într-un comunicat al CNAIR.

Obiectivul general al proiectului este construirea unei noi infrastructuri de transport amplasate pe rețeaua TEN-T din România, precum și a unei conexiunii transfrontaliere dintre România și Republica Moldova, pentru a asigura un trafic rutier fluid și o stare tehnică corespunzătoare, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Obiectivul specific al proiectului este proiectarea si realizarea unui pod cu 2×2 benzi de circulatie, precum și a infrastructurii de acces necesare pentru utilizarea duală a infrastructurii de transport, în vederea îmbunătățirii mobilitatii atât civilă, cât și militară.

Lungimea totală a podului, punctului transfrontalier și locurilor de parcare adiacente este de 1.000 m, din care lungimea podului este de 261,20 m. Proiectul mai include si realizarea unui tronson de autostradă cu 2×2 benzi de circulatie cu lungimea de 0,5 km care va asigura funcționalitatea independentă a podului până la finalizarea integrală a Autostrăzii Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8).

Valoarea totală a proiectului este de 33 de milioane de euro din care contribuția Uniunii Europene este de 16,486 milioane de euro (valori fără TVA).

Data estimată de de începere a proiectului este iunie 2023, urmând ca acesta să dureze 43 de luni.

Anterior comunicatului CNAIR, militanți pentru A8 avertizau că podul rutier peste Prut, de la Ungheni, riscă să devină unul „muzeu”, până la finalizarea secțiunii Târgu Neamț – Iași – Ungheni din Autostrada Unirii.

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.