Podul de la Ungheni! România apelează la fonduri europene de mobilitate militară pentru construcție

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din România a elaborat și depus, în data de 28 septembrie 2022, aplicația de finanțare pentru proiectul “Proiectare și executie pod Ungheni” în vederea obținerii unui grant alocat prin CEF-T-2022-MILMOB — CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duală civilă – apărare; Pachetul Mobilitate Militară.

CEF 2 – Pachetul de mobilitate militară promovează acțiuni care contribuie la adaptarea infrastructurii de transport pentru a permite deplasarea trupelor și echipamentelor militare, se explică într-un comunicat al CNAIR.

Obiectivul general al proiectului este construirea unei noi infrastructuri de transport amplasate pe rețeaua TEN-T din România, precum și a unei conexiunii transfrontaliere dintre România și Republica Moldova, pentru a asigura un trafic rutier fluid și o stare tehnică corespunzătoare, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Obiectivul specific al proiectului este proiectarea si realizarea unui pod cu 2×2 benzi de circulatie, precum și a infrastructurii de acces necesare pentru utilizarea duală a infrastructurii de transport, în vederea îmbunătățirii mobilitatii atât civilă, cât și militară.

Lungimea totală a podului, punctului transfrontalier și locurilor de parcare adiacente este de 1.000 m, din care lungimea podului este de 261,20 m. Proiectul mai include si realizarea unui tronson de autostradă cu 2×2 benzi de circulatie cu lungimea de 0,5 km care va asigura funcționalitatea independentă a podului până la finalizarea integrală a Autostrăzii Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8).

Valoarea totală a proiectului este de 33 de milioane de euro din care contribuția Uniunii Europene este de 16,486 milioane de euro (valori fără TVA).

Data estimată de de începere a proiectului este iunie 2023, urmând ca acesta să dureze 43 de luni.

Anterior comunicatului CNAIR, militanți pentru A8 avertizau că podul rutier peste Prut, de la Ungheni, riscă să devină unul „muzeu”, până la finalizarea secțiunii Târgu Neamț – Iași – Ungheni din Autostrada Unirii.

#ungheni #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.