Polonezii vor colabora cu sud-coreenii pentru a construi o centrală nucleară

Autorităţile poloneze şi cele sud-coreene au semnat luni o scrisoare de intenţie privind construcţia unei centrale nucleare în Polonia, care ar urma să fie realizată de grupul sud-coreean KHNP şi companiile poloneze PGE şi ZE PAK, a anunţat luni aceasta din urmă într-un comunicat de presă, relatează AFP.

Anunţul vine la doar trei zile după ce premierul polonez a informat că a selectat grupul american Westinghouse pentru a construi prima centrală nucleară din Polonia, în defavoarea ofertelor concurente înaintate de grupul francez EDF şi cel sud-coreean KHNP.

Luni, în prezenta reprezentanţilor guvernelor de la Varşovia şi Seul, grupul privat polonez ZE PAK, compania de utilităţi PGE, controlată de statul polonez, şi grupul sud-coreean KHNP au semnat „o scrisoare de intenţie al cărui punct principal prevede că cele trei companii au intenţia de a urma un plan de dezvoltare a unei centrale nucleare la locaţia de la Patnow (centrul Poloniei), bazată pe tehnologia APR1400”, dezvoltată de KHNP.

Urmează acum ca părţile să efectueze studiile preliminare geotehnice, seismice şi de mediu, să elaboreze un buget estimativ şi un model de finanţare, precum şi un calendar pentru acest proiect, potrivit comunicatului de presă publicat pe pagina de Internet a companiei private ZE PAK.

Deciziile cu privire la programul nuclear polonez ar urma să fie dezbătute şi definitivate cu prilejul consiliului de miniştri care va avea loc miercuri la Varşovia, scrie Agerpres.

Polonia intenţionează de mai mulţi ani să se doteze cu o centrală nucleară iar problema securităţii energetice a devenit şi mai presantă în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.

Centrala atribuită vineri grupului american Westinghouse va fi construită la Choczewo, în apropiere de coasta Mării Baltice, şi ar urma să fie pusă în serviciu în 2033. Această centrală va avea trei reactoare nucleare iar autorităţile de la Varşovia intenţionează ca ulterior să selecteze o altă companie care să construiască alte trei reactoare.

#centrala nucleara #polonia #Coreea de Sud

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.