Polonia spune că livrările de gaze prin Conducta Baltică s-ar putea dubla în T4

Polonia ar trebui să primească în trimestrul al patrulea o cantitate dublă de gaz faţă de cea prevăzută iniţial prin noua Conductă Baltică din Norvegia, datorită faptului că lucrările din Danemarca au fost finalizate mai devreme decât se aştepta, a declarat un oficial polonez, conform Reuters.

Prognoza a fost făcută după ce operatorul danez de sistem Energinet a declarat sâmbătă că gazoductul ar putea fi pus în funcţiune la capacitate maximă de la sfârşitul lunii noiembrie în loc de 1 ianuarie, în urma progreselor bune ale lucrărilor din Danemarca, ceea ce reprezintă un impuls pentru Polonia, care se străduieşte să înlocuiască gazul rusesc.

Polonia a fost deconectată de la livrările de gaz rusesc în aprilie pentru că a refuzat să plătească în ruble.

„Am primit informaţii pozitive din Danemarca, în ciuda faptului că lucrările sunt încă în desfăşurare, capacitatea completă a gazoductului va fi atinsă mai devreme decât se presupunea iniţial”, a declarat Mateusz Berger, oficialul guvernului polonez responsabil cu infrastructura energetică, pentru agenţia de ştiri de stat PAP.
„Acest lucru ar trebui să facă posibilă dublarea cantităţii de gaz trimisă în Polonia prin noua rută în ultimul trimestru al acestui an”.

Conducta baltică, care se va deschide săptămâna viitoare, este piesa centrală a unei strategii poloneze de diversificare, care a început cu ani înainte ca invazia Moscovei din februarie în Ucraina să declanşeze o criză energetică globală.

Compania norvegiană Equinor a declarat vineri că a încheiat un acord pe 10 ani pentru vânzarea de gaze naturale către compania poloneză PGNiG, într-un acord care acoperă un volum de 2,4 miliarde de metri cubi pe an, adică aproximativ 15% din consumul anual al Poloniei.

Gazele vor fi transportate prin conducta baltică, care are o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

#volum #gaz #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.