Polonia spune că livrările de gaze prin Conducta Baltică s-ar putea dubla în T4

Polonia ar trebui să primească în trimestrul al patrulea o cantitate dublă de gaz faţă de cea prevăzută iniţial prin noua Conductă Baltică din Norvegia, datorită faptului că lucrările din Danemarca au fost finalizate mai devreme decât se aştepta, a declarat un oficial polonez, conform Reuters.

Prognoza a fost făcută după ce operatorul danez de sistem Energinet a declarat sâmbătă că gazoductul ar putea fi pus în funcţiune la capacitate maximă de la sfârşitul lunii noiembrie în loc de 1 ianuarie, în urma progreselor bune ale lucrărilor din Danemarca, ceea ce reprezintă un impuls pentru Polonia, care se străduieşte să înlocuiască gazul rusesc.

Polonia a fost deconectată de la livrările de gaz rusesc în aprilie pentru că a refuzat să plătească în ruble.

„Am primit informaţii pozitive din Danemarca, în ciuda faptului că lucrările sunt încă în desfăşurare, capacitatea completă a gazoductului va fi atinsă mai devreme decât se presupunea iniţial”, a declarat Mateusz Berger, oficialul guvernului polonez responsabil cu infrastructura energetică, pentru agenţia de ştiri de stat PAP.
„Acest lucru ar trebui să facă posibilă dublarea cantităţii de gaz trimisă în Polonia prin noua rută în ultimul trimestru al acestui an”.

Conducta baltică, care se va deschide săptămâna viitoare, este piesa centrală a unei strategii poloneze de diversificare, care a început cu ani înainte ca invazia Moscovei din februarie în Ucraina să declanşeze o criză energetică globală.

Compania norvegiană Equinor a declarat vineri că a încheiat un acord pe 10 ani pentru vânzarea de gaze naturale către compania poloneză PGNiG, într-un acord care acoperă un volum de 2,4 miliarde de metri cubi pe an, adică aproximativ 15% din consumul anual al Poloniei.

Gazele vor fi transportate prin conducta baltică, care are o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

#volum #gaz #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Culturii pentru anul 2025, după ce auditorii au descoperit nereguli majore în gestionarea și evidența patrimoniului cultural al statului. Potrivit raportului, ministerul a administrat active de 3,1 miliarde de lei, însă o parte importantă a bunurilor culturale și a investițiilor nu este reflectată corect în contabilitate.

Cea mai mare abatere constatată de audit vizează patrimoniul public gestionat de instituțiile culturale aflate în subordinea ministerului. În evidența contabilă a Ministerului Culturii figurează investiții și participații în valoare de 645,2 milioane de lei, însă valoarea reală a bunurilor administrate de aceste instituții ajunge la 1,225 miliarde de lei. Diferența de aproape 580 de milioane de lei nu este reflectată în contabilitatea ministerului.

Auditul arată și o subevaluare masivă a patrimoniului cultural. Două clădiri monument și două bunuri culturale, estimate la aproape 20 de milioane de lei, au fost încadrate greșit în alte categorii contabile. În plus, peste 903 mii de bunuri culturale mobile nu au fost evaluate deloc. Din cele aproximativ 914,4 mii de obiecte inventariate, doar 10,9 mii, adică 1,2%, au fost evaluate și incluse în evidență.

Curtea de Conturi mai constată că Ministerul Culturii nu a evaluat și contabilizat timp de mai mulți ani 130 de clădiri cu o suprafață totală de aproape 26,7 mii de metri pătrați, ceea ce a dus la o nouă subevaluare semnificativă a patrimoniului statului.

Probleme grave au fost identificate și în domeniul cinematografiei. În contabilitatea ministerului sunt înregistrate doar 53 de filme, evaluate la 9 milioane de lei, deși patrimoniul cinematografic național include peste 5 000 de producții realizate din bani publici până în anul 2011.

Auditorii au constatat și prejudicii de 25,5 milioane de lei provocate unor monumente istorice, care nu au fost incluse în evidența contabilă. Cel mai mare prejudiciu, de 21,4 milioane de lei, vizează „Conacul urban Rîșcanu-Derojinski”, unde a fost demolată construcția originală și ridicată o replică neconformă. Alte 4,1 milioane de lei reprezintă prejudiciul estimat pentru o construcție de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr.115/1.

Raportul scoate în evidență și nereguli la capitolul salarizare. Curtea de Conturi a constatat că unele instituții din subordinea ministerului au acordat sporuri de performanță și premii unice peste limitele prevăzute de lege, ceea ce a generat cheltuieli neconforme de aproximativ 700 de mii de lei. Cele mai mari abateri au fost depistate la Rezervația cultural-naturală „Orheiul Vechi”, unde plafonul pentru sporuri și premii a fost depășit cu peste 600 de mii de lei. Alte încălcări au fost identificate și la Biblioteca Națională.

În plus, trei instituții au aplicat greșit treptele de salarizare pentru angajați, majorând nejustificat fondul de retribuire cu încă aproximativ 700 de mii de lei și folosind economiile pentru acordarea stimulentelor financiare.

Auditul relevă și probleme în modul de acordare a subvențiilor. Ministerul a încadrat eronat subvenții de 7,2 milioane de lei oferite unor companii private drept finanțări pentru organizații necomerciale. De asemenea, au fost identificate nereguli în gestionarea proiectelor culturale și media finanțate din bani publici.

Curtea de Conturi concluzionează că sistemul de control intern al Ministerului Culturii este doar parțial funcțional și nu asigură o gestionare corectă și transparentă a patrimoniului public.