Polonia spune că livrările de gaze prin Conducta Baltică s-ar putea dubla în T4

Polonia ar trebui să primească în trimestrul al patrulea o cantitate dublă de gaz faţă de cea prevăzută iniţial prin noua Conductă Baltică din Norvegia, datorită faptului că lucrările din Danemarca au fost finalizate mai devreme decât se aştepta, a declarat un oficial polonez, conform Reuters.

Prognoza a fost făcută după ce operatorul danez de sistem Energinet a declarat sâmbătă că gazoductul ar putea fi pus în funcţiune la capacitate maximă de la sfârşitul lunii noiembrie în loc de 1 ianuarie, în urma progreselor bune ale lucrărilor din Danemarca, ceea ce reprezintă un impuls pentru Polonia, care se străduieşte să înlocuiască gazul rusesc.

Polonia a fost deconectată de la livrările de gaz rusesc în aprilie pentru că a refuzat să plătească în ruble.

„Am primit informaţii pozitive din Danemarca, în ciuda faptului că lucrările sunt încă în desfăşurare, capacitatea completă a gazoductului va fi atinsă mai devreme decât se presupunea iniţial”, a declarat Mateusz Berger, oficialul guvernului polonez responsabil cu infrastructura energetică, pentru agenţia de ştiri de stat PAP.
„Acest lucru ar trebui să facă posibilă dublarea cantităţii de gaz trimisă în Polonia prin noua rută în ultimul trimestru al acestui an”.

Conducta baltică, care se va deschide săptămâna viitoare, este piesa centrală a unei strategii poloneze de diversificare, care a început cu ani înainte ca invazia Moscovei din februarie în Ucraina să declanşeze o criză energetică globală.

Compania norvegiană Equinor a declarat vineri că a încheiat un acord pe 10 ani pentru vânzarea de gaze naturale către compania poloneză PGNiG, într-un acord care acoperă un volum de 2,4 miliarde de metri cubi pe an, adică aproximativ 15% din consumul anual al Poloniei.

Gazele vor fi transportate prin conducta baltică, care are o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

#volum #gaz #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.