Polonia spune că livrările de gaze prin Conducta Baltică s-ar putea dubla în T4

Polonia ar trebui să primească în trimestrul al patrulea o cantitate dublă de gaz faţă de cea prevăzută iniţial prin noua Conductă Baltică din Norvegia, datorită faptului că lucrările din Danemarca au fost finalizate mai devreme decât se aştepta, a declarat un oficial polonez, conform Reuters.

Prognoza a fost făcută după ce operatorul danez de sistem Energinet a declarat sâmbătă că gazoductul ar putea fi pus în funcţiune la capacitate maximă de la sfârşitul lunii noiembrie în loc de 1 ianuarie, în urma progreselor bune ale lucrărilor din Danemarca, ceea ce reprezintă un impuls pentru Polonia, care se străduieşte să înlocuiască gazul rusesc.

Polonia a fost deconectată de la livrările de gaz rusesc în aprilie pentru că a refuzat să plătească în ruble.

“Am primit informaţii pozitive din Danemarca, în ciuda faptului că lucrările sunt încă în desfăşurare, capacitatea completă a gazoductului va fi atinsă mai devreme decât se presupunea iniţial”, a declarat Mateusz Berger, oficialul guvernului polonez responsabil cu infrastructura energetică, pentru agenţia de ştiri de stat PAP.
“Acest lucru ar trebui să facă posibilă dublarea cantităţii de gaz trimisă în Polonia prin noua rută în ultimul trimestru al acestui an”.

Conducta baltică, care se va deschide săptămâna viitoare, este piesa centrală a unei strategii poloneze de diversificare, care a început cu ani înainte ca invazia Moscovei din februarie în Ucraina să declanşeze o criză energetică globală.

Compania norvegiană Equinor a declarat vineri că a încheiat un acord pe 10 ani pentru vânzarea de gaze naturale către compania poloneză PGNiG, într-un acord care acoperă un volum de 2,4 miliarde de metri cubi pe an, adică aproximativ 15% din consumul anual al Poloniei.

Gazele vor fi transportate prin conducta baltică, care are o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

#volum #gaz #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova dau semne de revenire după un an de stagnare, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–octombrie 2025, din țară au fost exportate 18 520 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (4 796 tone). Deși evoluția arată o redresare clară, volumul rămâne mult sub nivelurile record din 2022 și 2023, când exporturile depășeau 56–70 mii tone.

Un factor esențial al revenirii este creșterea prețului de export. În iulie–octombrie 2025, uleiul moldovenesc s-a vândut la un preț mediu de 21,5 lei/kg, față de 15,6 lei/kg în 2023. Marja dintre prețul uleiului și cel al semințelor s-a lărgit la 11 lei/kg, oferind procesatorilor o șansă reală de profit după doi ani de pierderi. În 2023–2024, diferența scăzuse la 6,9–8,3 lei/kg, ceea ce făcea procesarea internă nerentabilă și orienta companiile spre exportul materiei prime.

La Bălți, combinatul „Floarea Soarelui” SA și-a reluat producția în octombrie, devenind din nou lider absolut al pieței, cu 11 561 tone de ulei exportate – adică 62% din totalul național. Pe locul doi se află „Global Farming” SRL, cu 2 900 tone (15,7%), urmată de „Danube Oil Company” SRL, cu 2 019 tone (10,9%).

Și structura geografică a exporturilor s-a schimbat radical. Pentru prima dată în ultimii ani, Portugalia a devenit principalul importator al uleiului moldovenesc (6 200 tone), urmată de Franța (5 900 tone). România, care anterior absorbea peste 90% din exporturi, a coborât pe locul trei, cu 5 431 tone.

Balanța comercială a sectorului s-a îmbunătățit vizibil: în iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 18 520 tone de ulei și a importat doar 4 364 tone, menținând un excedent de peste 14 mii tone. Totuși, cifra rămâne modestă comparativ cu anii de vârf – în 2023 exporturile atingeau 70 mii tone, iar importurile abia depășeau 2 mii tone. În 2024, situația s-a inversat, când importurile (3 742 tone) s-au apropiat periculos de mult de exporturi (4 796 tone).

Economistul Iurie Rija notează că redresarea actuală este susținută de revenirea marjelor de profit, dar avertizează asupra problemelor structurale din sector. Traderii continuă să domine achizițiile de semințe brute, ceea ce limitează accesul procesatorilor locali la materie primă. În perioadele când prețul semințelor crește, mulți comercianți preferă să exporte direct materia primă, lăsând fabricile fără resurse pentru producerea uleiului.

Revenirea procesării interne are însă efecte benefice asupra economiei. Exporturile de ulei, produs cu valoare adăugată, aduc valută și contribuie la echilibrarea balanței externe. După prăbușirea volumelor din 2024 (care au generat doar 438 milioane lei din exporturi), sezonul 2025 aduce o creștere semnificativă a veniturilor. Totodată, producția locală suplimentară a redus importurile – în octombrie 2025 acestea au fost de doar 1 413 tone, cu 23% mai puțin decât în aceeași lună din 2024.

Potrivit lui Iurie Rija, industria uleiului de floarea-soarelui își recapătă treptat capacitatea de a acoperi atât cererea externă, cât și pe cea internă, diminuând dependența Moldovei de uleiul importat. „Relansarea procesării este o veste bună pentru economie, dar fragilă. Piața rămâne vulnerabilă la variațiile de preț și la competiția traderilor. Este nevoie de o strategie care să sprijine procesatorii locali și să păstreze valoarea adăugată în țară”, conchide economistul.