Polonia spune că livrările de gaze prin Conducta Baltică s-ar putea dubla în T4

Polonia ar trebui să primească în trimestrul al patrulea o cantitate dublă de gaz faţă de cea prevăzută iniţial prin noua Conductă Baltică din Norvegia, datorită faptului că lucrările din Danemarca au fost finalizate mai devreme decât se aştepta, a declarat un oficial polonez, conform Reuters.

Prognoza a fost făcută după ce operatorul danez de sistem Energinet a declarat sâmbătă că gazoductul ar putea fi pus în funcţiune la capacitate maximă de la sfârşitul lunii noiembrie în loc de 1 ianuarie, în urma progreselor bune ale lucrărilor din Danemarca, ceea ce reprezintă un impuls pentru Polonia, care se străduieşte să înlocuiască gazul rusesc.

Polonia a fost deconectată de la livrările de gaz rusesc în aprilie pentru că a refuzat să plătească în ruble.

„Am primit informaţii pozitive din Danemarca, în ciuda faptului că lucrările sunt încă în desfăşurare, capacitatea completă a gazoductului va fi atinsă mai devreme decât se presupunea iniţial”, a declarat Mateusz Berger, oficialul guvernului polonez responsabil cu infrastructura energetică, pentru agenţia de ştiri de stat PAP.
„Acest lucru ar trebui să facă posibilă dublarea cantităţii de gaz trimisă în Polonia prin noua rută în ultimul trimestru al acestui an”.

Conducta baltică, care se va deschide săptămâna viitoare, este piesa centrală a unei strategii poloneze de diversificare, care a început cu ani înainte ca invazia Moscovei din februarie în Ucraina să declanşeze o criză energetică globală.

Compania norvegiană Equinor a declarat vineri că a încheiat un acord pe 10 ani pentru vânzarea de gaze naturale către compania poloneză PGNiG, într-un acord care acoperă un volum de 2,4 miliarde de metri cubi pe an, adică aproximativ 15% din consumul anual al Poloniei.

Gazele vor fi transportate prin conducta baltică, care are o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

#volum #gaz #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că finanțarea oferită Republicii Moldova de Uniunea Europeană este deja prevăzută în cadrul Planului de creștere convenit cu Bruxelles-ul și nu reprezintă o trecere de la o finanțare tehnică la una politică.

„Finanțarea care face parte din planul de creștere cu Uniunea Europeană este deja prevăzută și face parte din programul nostru cu UE. Putem să o numim politică, dar nu cred că este vorba de o schimbare de la tehnic la politic. Parcursul nostru politic spre Uniunea Europeană este clar și cunoscut”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, aceste resurse vor asigura surse financiare suficiente pentru proiectele de investiții, urmând ca detaliile să fie stabilite în cadrul unor discuții suplimentare cu partenerii europeni. „Probabil va exista și un memorandum care va prevedea parametrii și reguli foarte clare, de care să țină cont atât autoritățile, cât și ceilalți parteneri ai noștri”, a explicat oficialul.

Declarațiile ministrului vin pe fundalul unor critici formulate de economistul Veaceslav Ioniță, care a avertizat că Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și că Guvernul se bazează tot mai mult pe finanțarea din partea Uniunii Europene.

Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică și atitudinea mai relaxată a autorităților față de dezechilibrele bugetare. „Până acum cinci ani, circa 70% din finanțarea externă venea din surse condiționate, precum FMI. Astăzi, aproximativ 80% vine din partea Uniunii Europene”, a afirmat economistul, subliniind că finanțarea a devenit una predominant politică, pe fondul contextului geopolitic și al războiului din Ucraina.

Economistul avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă, cu venituri bugetare slabe, cheltuieli orientate spre consum și investiții insuficiente, în timp ce povara datoriei crește. Potrivit acestuia, în anul viitor, Republica Moldova ar urma să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din sumă va fi destinată plății dobânzilor.

În replică, ministrul Finanțelor insistă că finanțarea din partea Uniunii Europene nu este una conjuncturală, ci derivă dintr-un cadru strategic clar, care urmărește susținerea investițiilor și a parcursului european al Republicii Moldova.