Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a insistat într-un interviu acordat POLITICO că aspiraţiile ţării sale la UE nu ar trebui să fie la mila Moscovei, iar fosta republică sovietică spune că merită să aibă veşti bune în ceea ce priveşte viitoarele planuri de extindere ale blocului comunitar, în ciuda sutelor de soldaţi ruşi care staţionează pe teritoriul său, în Transnistria.
Moldova doreşte să devină cel mai nou membru al UE, făcând presiuni pentru a i se oferi o cale clară de aderare atunci când Bruxelles-ul îşi va dezvălui, luna viitoare, cele mai recente planuri de extindere, în ciuda temerilor că aderarea Chişinăului ar putea târî blocul european într-un conflict îngheţat cu Rusia, vechi de zeci de ani, scrie POLITICO, citat de news.ro.
„Totul ar fi mai uşor dacă o ţară ca a noastră nu ar avea un conflict separatist – ne afectează securitatea, economia, capacitatea de control la frontieră – are efecte negative masive”, a recunoscut Nicu Popescu.
Susţinută de Kremlin, Transnistria, o regiune situată de-a lungul graniţei Republicii Moldova cu Ucraina, funcţionează ca un stat nerecunoscut de la căderea URSS, păstrându-şi steagul cu secera şi ciocanul din epoca sovietică şi folosind limba rusă ca limbă oficială, notează POLITICO.
Cu toate acestea, Nicu Popescu a insistat că nu este „deloc” adevărat că acest impas va afecta ambiţiile de aderare ale Moldovei. „Teritoriul care este controlat de guvernul nostru de la Chişinău poate adera la UE indiferent de ceea ce se întâmplă la est de noi, iar acest lucru include situaţia din jurul Transnistriei”, a declarat el. „Nimeni nu doreşte ţări divizate în interiorul UE, dar menţinerea ţărilor la mila manipulării geopolitice şi a conflictelor separatiste ar fi chiar mai rău pentru continent, pentru UE şi pentru noi”, a arătat Nicu Popescu.
Diplomaţii moldoveni de la Bruxelles urmau să prezinte marţi Comisiei Europene un document de poziţie în care argumentează că guvernul lor „a depus eforturi susţinute pentru a ancora ferm ţara în familia europeană”. Potrivit unui proiect văzut de POLITICO, în următoarele săptămâni „Moldova va lansa, de asemenea, un proces de autoevaluare pentru a identifica necesităţile legislative în vederea discuţiilor de aderare aşteptate”, deschizându-şi astfel calea pentru a adera fără întârziere la bloc.
Preşedinta proeuropeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina vecină şi a declarat că ţara sa de doar 2,6 milioane de locuitori trebuie să rupă legăturile istorice strânse cu Moscova.
În iunie anul trecut, liderii UE au acordat fostei republici sovietice statutul de candidat, alături de Ucraina.
De asemenea, Bruxelles-ul a pus la dispoziţie sute de milioane de euro pentru a ajuta Moldova să pună capăt dependenţei sale de energia rusă şi a trimis o misiune civilă în ţară în urma avertismentelor primite de la serviciile de informaţii ucrainene potrivit cărora politicienii pro-ruşi plănuiau să organizeze o lovitură de stat şi să răstoarne guvernul.
