Prăbușire pe piața imobiliară din China: Prețurile locuințelor noi înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 9 ani

Preţurile locuinţelor noi din China au scăzut în august cu cel mai rapid ritm din mai bine de nouă ani, conform datelor oficiale, deoarece măsurile de sprijin nu au reuşit să stimuleze o redresare semnificativă a sectorului imobiliar, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Preţurile locuinţelor noi au scăzut cu 5,3% faţă de anul precedent, cel mai rapid ritm din mai 2015, comparativ cu o scădere de 4,9% în iulie, conform calculelor Reuters bazate pe datele Biroului Naţional de Statistică (BNS).

În termeni lunari, preţurile caselor noi au scăzut pentru a paisprezecea lună consecutiv, cu 0,7%, declin egal cu cel din iulie.

Piaţa imobiliară continuă să se confrunte cu problema dezvoltatorilor profund îndatoraţi, cu apartamente nefinalizate şi cu scăderea încrederii cumpărătorilor, punând sub tensiune sistemul financiar şi punând în pericol ţinta de creştere economică de 5% pentru 2024.

Un sondaj al Reuters a estimat că preţurile locuinţelor din China vor scădea cu 8,5% în 2024 şi cu 3,9% în 2025, în timp ce sectorul încearcă să se stabilizeze.

Piaţa imobiliară din China este încă în curs de stabilizare, deoarece cererea, veniturile şi încrederea cumpărătorilor de locuinţe vor avea nevoie de timp pentru a se recupera, a declarat Zhang Dawei, analist şef la agenţia imobiliară Centaline.

”Piaţa aşteaptă cu nerăbdare o politică mai puternică”.

Investiţiile imobiliare au scăzut cu 10,2%, iar vânzările de locuinţe au scăzut cu 18,0% în primele opt luni, faţă de ceeaţi perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale publicate sâmbătă.

Factorii politici chinezi şi-au intensificat eforturile pentru a sprijini sectorul, inclusiv prin reducerea dobânzilor ipotecare şi reducerea costurilor de cumpărare a caselor, ceea ce a revitalizat parţial cererea în marile oraşe.

Oraşele mai mici, care se confruntă cu mai puţine restricţii de cumpărare a locuinţelor şi au niveluri ridicate de stocuri nevândute, sunt deosebit de vulnerabile, evidenţiind provocările cu care se confruntă autorităţile pentru a echilibra cererea şi oferta în diferite regiuni.

Din cele 70 de oraşe chestionate de BNS, doar două au raportat în august creşteri ale preţului locuinţelor atât în termeni lunari, cât şi anuali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #scadere #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.