Prăbușire pe piața imobiliară din China: Prețurile locuințelor noi înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 9 ani

Preţurile locuinţelor noi din China au scăzut în august cu cel mai rapid ritm din mai bine de nouă ani, conform datelor oficiale, deoarece măsurile de sprijin nu au reuşit să stimuleze o redresare semnificativă a sectorului imobiliar, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Preţurile locuinţelor noi au scăzut cu 5,3% faţă de anul precedent, cel mai rapid ritm din mai 2015, comparativ cu o scădere de 4,9% în iulie, conform calculelor Reuters bazate pe datele Biroului Naţional de Statistică (BNS).

În termeni lunari, preţurile caselor noi au scăzut pentru a paisprezecea lună consecutiv, cu 0,7%, declin egal cu cel din iulie.

Piaţa imobiliară continuă să se confrunte cu problema dezvoltatorilor profund îndatoraţi, cu apartamente nefinalizate şi cu scăderea încrederii cumpărătorilor, punând sub tensiune sistemul financiar şi punând în pericol ţinta de creştere economică de 5% pentru 2024.

Un sondaj al Reuters a estimat că preţurile locuinţelor din China vor scădea cu 8,5% în 2024 şi cu 3,9% în 2025, în timp ce sectorul încearcă să se stabilizeze.

Piaţa imobiliară din China este încă în curs de stabilizare, deoarece cererea, veniturile şi încrederea cumpărătorilor de locuinţe vor avea nevoie de timp pentru a se recupera, a declarat Zhang Dawei, analist şef la agenţia imobiliară Centaline.

”Piaţa aşteaptă cu nerăbdare o politică mai puternică”.

Investiţiile imobiliare au scăzut cu 10,2%, iar vânzările de locuinţe au scăzut cu 18,0% în primele opt luni, faţă de ceeaţi perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale publicate sâmbătă.

Factorii politici chinezi şi-au intensificat eforturile pentru a sprijini sectorul, inclusiv prin reducerea dobânzilor ipotecare şi reducerea costurilor de cumpărare a caselor, ceea ce a revitalizat parţial cererea în marile oraşe.

Oraşele mai mici, care se confruntă cu mai puţine restricţii de cumpărare a locuinţelor şi au niveluri ridicate de stocuri nevândute, sunt deosebit de vulnerabile, evidenţiind provocările cu care se confruntă autorităţile pentru a echilibra cererea şi oferta în diferite regiuni.

Din cele 70 de oraşe chestionate de BNS, doar două au raportat în august creşteri ale preţului locuinţelor atât în termeni lunari, cât şi anuali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #scadere #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.