Prăbușire pe piața imobiliară din China: Prețurile locuințelor noi înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 9 ani

Preţurile locuinţelor noi din China au scăzut în august cu cel mai rapid ritm din mai bine de nouă ani, conform datelor oficiale, deoarece măsurile de sprijin nu au reuşit să stimuleze o redresare semnificativă a sectorului imobiliar, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Preţurile locuinţelor noi au scăzut cu 5,3% faţă de anul precedent, cel mai rapid ritm din mai 2015, comparativ cu o scădere de 4,9% în iulie, conform calculelor Reuters bazate pe datele Biroului Naţional de Statistică (BNS).

În termeni lunari, preţurile caselor noi au scăzut pentru a paisprezecea lună consecutiv, cu 0,7%, declin egal cu cel din iulie.

Piaţa imobiliară continuă să se confrunte cu problema dezvoltatorilor profund îndatoraţi, cu apartamente nefinalizate şi cu scăderea încrederii cumpărătorilor, punând sub tensiune sistemul financiar şi punând în pericol ţinta de creştere economică de 5% pentru 2024.

Un sondaj al Reuters a estimat că preţurile locuinţelor din China vor scădea cu 8,5% în 2024 şi cu 3,9% în 2025, în timp ce sectorul încearcă să se stabilizeze.

Piaţa imobiliară din China este încă în curs de stabilizare, deoarece cererea, veniturile şi încrederea cumpărătorilor de locuinţe vor avea nevoie de timp pentru a se recupera, a declarat Zhang Dawei, analist şef la agenţia imobiliară Centaline.

”Piaţa aşteaptă cu nerăbdare o politică mai puternică”.

Investiţiile imobiliare au scăzut cu 10,2%, iar vânzările de locuinţe au scăzut cu 18,0% în primele opt luni, faţă de ceeaţi perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale publicate sâmbătă.

Factorii politici chinezi şi-au intensificat eforturile pentru a sprijini sectorul, inclusiv prin reducerea dobânzilor ipotecare şi reducerea costurilor de cumpărare a caselor, ceea ce a revitalizat parţial cererea în marile oraşe.

Oraşele mai mici, care se confruntă cu mai puţine restricţii de cumpărare a locuinţelor şi au niveluri ridicate de stocuri nevândute, sunt deosebit de vulnerabile, evidenţiind provocările cu care se confruntă autorităţile pentru a echilibra cererea şi oferta în diferite regiuni.

Din cele 70 de oraşe chestionate de BNS, doar două au raportat în august creşteri ale preţului locuinţelor atât în termeni lunari, cât şi anuali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #scadere #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.