Prăbușirea reexporturilor de carburanți în Ucraina a lăsat Chișinăul cu buza umflată

Exporturile moldovenești au continuat să înregistreze o scădere pentru a 15-a lună consecutivă în luna mai 2024, iar reducerea este puternic influențată de scăderea semnificativă a reexporturilor produselor petroliere. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, exporturile au scăzut de la un maxim de 4,35 miliarde USD în februarie 2023 la 3,8 miliarde USD în prezent, o reducere de 539 milioane USD.

Într-o postare, Ioniță explică că declinul exporturilor nu reflectă o scădere a producțiilor proprii, ci mai degrabă o reducere drastică a reexporturilor, în special cele generate de războiul din Ucraina. „După începerea conflictului, am înregistrat o creștere fără precedent a reexporturilor, în principal datorită exportului de produse petroliere importate din România și reexportate în Ucraina,” a declarat economistul.

Produsele petroliere au devenit principalul produs exportat de Moldova, cu exporturi în valoare de 680 milioane USD. Totuși, în prezent, valoarea anuală a exportului de produse petroliere a scăzut semnificativ, ajungând la doar 221 milioane USD, iar tendința este de continuare a scăderii.

„Am avut o oportunitate unică să ajutăm Ucraina și să beneficiem și noi, dar din păcate, această oportunitate nu a fost valorificată,” a adăugat Ioniță, exprimând regretul pentru ratările în gestionarea acestei situații. „Este clar că am pierdut toate șansele și oportunitățile, iar acum suntem într-o situație dificilă.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexport #Ucraina #carburanti #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.