Prăbușirea reexporturilor de carburanți în Ucraina a lăsat Chișinăul cu buza umflată

Exporturile moldovenești au continuat să înregistreze o scădere pentru a 15-a lună consecutivă în luna mai 2024, iar reducerea este puternic influențată de scăderea semnificativă a reexporturilor produselor petroliere. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, exporturile au scăzut de la un maxim de 4,35 miliarde USD în februarie 2023 la 3,8 miliarde USD în prezent, o reducere de 539 milioane USD.

Într-o postare, Ioniță explică că declinul exporturilor nu reflectă o scădere a producțiilor proprii, ci mai degrabă o reducere drastică a reexporturilor, în special cele generate de războiul din Ucraina. „După începerea conflictului, am înregistrat o creștere fără precedent a reexporturilor, în principal datorită exportului de produse petroliere importate din România și reexportate în Ucraina,” a declarat economistul.

Produsele petroliere au devenit principalul produs exportat de Moldova, cu exporturi în valoare de 680 milioane USD. Totuși, în prezent, valoarea anuală a exportului de produse petroliere a scăzut semnificativ, ajungând la doar 221 milioane USD, iar tendința este de continuare a scăderii.

„Am avut o oportunitate unică să ajutăm Ucraina și să beneficiem și noi, dar din păcate, această oportunitate nu a fost valorificată,” a adăugat Ioniță, exprimând regretul pentru ratările în gestionarea acestei situații. „Este clar că am pierdut toate șansele și oportunitățile, iar acum suntem într-o situație dificilă.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reexport #Ucraina #carburanti #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.