PREMIERĂ! ANI va verifica declarațiile de avere ale subiecților din cadrul Băncii Naționale

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) anunță că pentru prima dată va verifica declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anul 2020 de către subiecții din cadrul Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Despre aceasta a anunțat ANI într-un comunicat de presă.

Astfel, vor fi verificate declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anul 2020, de către Guvernatorul, Prim-viceguvernatorul și Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Totodată, vor fi supuse verificărilor și declarațiile depuse de membrii Consiliului de Supraveghere și ai Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, dar și cele completate de șefii și adjuncții de subdiviziuni din cadrul acestei entități. În acest sens, prin sistemul e- Integritate au fost repartizate spre verificare peste 40 de declarații de avere și interese personale. De menționat că verificarea acestei categorii de subiecți va derula pentru prima dată în activitatea ANI.

Dacă inspectorii de integritate vor descoperi bănuieli rezonabile de încălcare a legislației, atunci vor fi inițiate proceduri de control pe toate regimurile juridice conexe ANI sau cauze contravenționale.

Acțiunea are loc în contextul ordinului emis în luna aprilie 2021 de Președintele ANI, după ce s-a încheiat perioada de depunere a declarațiilor de avere și interese personale. Potrivit documentului, au fost identificați mai mulți demnitari și funcționari de rang înalt, din circa 40 de categorii de subiecți ai declarării, în privința cărora s-a dispus controlul obligatoriu, din oficiu, al declarațiilor anuale de avere și interese personale depuse pentru anul 2020 de către subiecții de interes public.

Până acum, inspectorii de integritate au verificat declarațiile depuse de judecători, procurori, deputați și miniștri, iar pe numele unora dintre aceștia au fost inițiate proceduri de control.

#verificarea averii #declarație de avere #ANI #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.