PREMIERĂ! ANI va verifica declarațiile de avere ale subiecților din cadrul Băncii Naționale

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) anunță că pentru prima dată va verifica declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anul 2020 de către subiecții din cadrul Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Despre aceasta a anunțat ANI într-un comunicat de presă.

Astfel, vor fi verificate declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anul 2020, de către Guvernatorul, Prim-viceguvernatorul și Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Totodată, vor fi supuse verificărilor și declarațiile depuse de membrii Consiliului de Supraveghere și ai Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, dar și cele completate de șefii și adjuncții de subdiviziuni din cadrul acestei entități. În acest sens, prin sistemul e- Integritate au fost repartizate spre verificare peste 40 de declarații de avere și interese personale. De menționat că verificarea acestei categorii de subiecți va derula pentru prima dată în activitatea ANI.

Dacă inspectorii de integritate vor descoperi bănuieli rezonabile de încălcare a legislației, atunci vor fi inițiate proceduri de control pe toate regimurile juridice conexe ANI sau cauze contravenționale.

Acțiunea are loc în contextul ordinului emis în luna aprilie 2021 de Președintele ANI, după ce s-a încheiat perioada de depunere a declarațiilor de avere și interese personale. Potrivit documentului, au fost identificați mai mulți demnitari și funcționari de rang înalt, din circa 40 de categorii de subiecți ai declarării, în privința cărora s-a dispus controlul obligatoriu, din oficiu, al declarațiilor anuale de avere și interese personale depuse pentru anul 2020 de către subiecții de interes public.

Până acum, inspectorii de integritate au verificat declarațiile depuse de judecători, procurori, deputați și miniștri, iar pe numele unora dintre aceștia au fost inițiate proceduri de control.

#verificarea averii #declarație de avere #ANI #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.