Premierul britanic vrea să înghețe facturile la energie timp de 18 luni. Planul lui Liz Truss pentru depășirea crizei

Liz Truss, care a preluat marți, 6 septembrie, portofoliul de premier al Marii Britanii, vrea să îngheţe facturile la energie timp de 18 luni şi să permită ca firmele care furnizează gaze şi electricitate să poată obţine împrumuturi de la guvern pentru subvenţionarea acestor facturi, relatează BBC, citat de EFE.

Preţul maxim al energiei pe care companiile din sector îl vor putea percepe gospodăriilor din Marea Britanie începând din 1 octombrie a fost stabilit la 3.549 lire (4.202 euro) pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 80%, după cum a anunţat pe 26 august autoritatea britanică de reglementare Ofgem.

Dată fiind gravitatea situaţiei, Liz Truss intenţionează să anunţe joi noul său plan pentru a ajuta familiile britanice, conform BBC.

Potrivit planului noului premier, guvernul va garanta împrumuturile companiilor de energie care le vor utiliza pentru a îngheţa sau măcar a reduce facturile iarna care vine şi următoarea.

Detaliile legate de modul în care vor fi ajutate companiile mici pentru a face faţă scumpirilor energiei sunt în curs de revizuire, mai scrie BBC.

”Este liniştitor faptul că Executivul ia în considerare în mod serios sprijinul pe care îl poate oferi companiilor în aceste timpuri atât de dificile”, a declarat pentru mass-media Alex Veitch, reprezentantul Camerelor de Comerţ britanice.

”Dar rămâne de văzut dacă aceste planuri vor merge suficient de departe pentru a oferi ajutorul de care multe companii au nevoie cu disperare”, a adăugat el.

Conform Băncii Angliei, inflaţia interanuală poate ajunge la finele anului la 13% şi ţara poate intra în recesiune înainte de a se încheia 2022, o situaţie care poate să dureze şi în 2023.

Liz Truss a fost primită marţi de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral din Scoţia pentru a fi numită oficial prim-ministru britanic. Truss, în vârstă de 47 de ani, a devenit astfel cel de-al 15-lea şef al guvernului britanic în timpul celor 70

#masuri #Anglia #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.