Presa străină despre războiul gazelor dintre Moldova și Rusia: Un nou contract în schimbul legăturilor mai slabe cu UE

Compania rusă Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin, relatează Financial Times.

Republica Moldova a declarat stare de urgenţă în timp ce încearcă să îşi asigure suficiente livrări pentru a trece peste criza de gaze din timpul iernii. Luna trecută, Gazprom, controlată de Kremlin, a redus livrările către Moldova cu o treime, ca urmare a încheierii unui contract pe termen lung, şi a cerut mai mult decât dublul condiţiilor anterioare pentru a continua să furnizeze gaz.

În cadrul negocierilor din această lună, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE, au declarat persoane informate despre discuţii.

De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.

Două persoane informate cu privire la discuţii au declarat că Kremlinul a văzut negocierile privind gazele ca parte a unei înţelegeri politice mai largi cu Moldova, după ce preşedinta Maia Sandu a preluat funcţia anul trecut, iar partidul său ferm pro-UE a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile din iulie.

Analiştii de pe piaţă au sugerat că Rusia profită de poziţia Gazprom ca unic furnizor al Moldovei pentru a pune presiune asupra guvernului de la Chişinău, care a promis să iasă din orbita Moscovei şi să se îndrepte spre vest.

Acest lucru are loc pe fondul unei crize mai ample a gazelor la nivel mondial, care a împins preţurile de pe piaţă la niveluri record.

Luna aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a respins ca fiind „o prostie totală” sugestiile potrivit cărora Kremlinul ar fi folosit livrările de gaze ca armă politică împotriva altor ţări.

Liberalizarea pieţei gazelor ar afecta negativ Gazprom şi Moldovagaz, filiala sa din Moldova care deţine şi operează reţeaua de gaze a ţării şi cumpără şi vinde transporturi.

De asemenea, Moscova ar prefera ca Moldova să renunţe la acordul privind Zona de liber schimb cu UE şi să semneze în schimb cu rivala – Uniunea Economică Eurasiatică.

Moscova consideră că Moldova intră în sfera sa de influenţă şi se consideră protectoarea populaţiei vorbitoare de limbă rusă din statul separatist Transnistria, unde păstrează un mic contingent militar.

Dmitri Kozak, un oficial de rang înalt de la Kremlin care conduce relaţiile Moscovei cu statele post-sovietice, a purtat negocieri săptămâna trecută cu oficialii moldoveni care nu au reuşit să ajungă la un compromis privind preţul gazelor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că oferta Gazprom a fost „atent calibrată, clară, justificată şi, din punct de vedere al preţului, extrem de favorabilă părţii moldoveneşti”, potrivit Interfax.

Moldova a primit marţi primul său transport de gaze dintr-o sursă non-rusă, cumpărând 1 milion de metri cubi de la PGNiG din Polonia, via Ucraina, într-o licitaţie care a ocolit Moldovagaz.

Acest lucru, pe lângă un alt transport de probă din România, a venit după săptămâni de discuţii de criză cu oficialii UE pentru ca Bruxelles-ul să ofere sprijin financiar suplimentar şi pentru ca statele membre să pună gaze la dispoziţie.

Guvernul Republicii Moldova se teme de tulburări în masă în această iarnă, fie din cauza lipsei de gaz, fie din cauza preţurilor inevitabil de ridicate pentru încălzire şi energie.

„Ruşii lovesc ţara în cel mai slab punct al său, în cel mai prost moment posibil”, a declarat un oficial implicat în negocieri.

Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova, va conduce joi o delegaţie la Bruxelles pentru discuţii, în contextul în care se discută despre creşterea nivelului de granturi şi împrumuturi acordate de UE.

Oficialii moldoveni se vor întâlni miercuri, la Sankt Petersburg, cu directorul general al Gazprom, Alexei Miller. Diplomaţii UE au îndemnat ţara să nu semneze un nou acord pe termen lung cu compania rusă şi să găsească, în schimb, soluţii pe termen scurt pentru a face faţă iernii.

#gaz #contract #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

#lozova #apa potabila #proiect pilot