Președintele Camerei de Comerț și Industrie a avut o întrevedere cu ambasadorul Pakistanului. Subiectele abordate

Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a avut, pe 16 ianuarie 2025, o întrevedere oficială cu noul ambasador al Republicii Islamice Pakistan în Republica Moldova, E.S. Muhammad Arshad Jan Pathan, cu prilejul vizitei de prezentare.

În cadrul întâlnirii, Sergiu Harea, președintele CCI a RM, a evidențiat importanța extinderii cooperării economice între cele două țări, punând accent pe agricultura și industria alimentară. Harea a subliniat deficiența semnificativă a exporturilor moldovenești către Pakistan și a menționat oportunitățile de dezvoltare ale acestui sector.

„Acesta reprezintă o oportunitate deosebită pentru companiile pakistaneze de a identifica parteneri de afaceri din Republica Moldova. În acest context, cele două state ar trebui să colaboreze pentru a găsi un cadru optim de schimb de informații și pentru a sprijini finanțarea proiectelor comune, punând în valoare potențialul economic al ambelor țări. De asemenea, există oportunități semnificative în domenii economice, în care Republica Moldova se remarcă, cum ar fi industria textilă, sectorul agro-alimentar, tehnologia informației și telecomunicațiile, care pot contribui substanțial la aprofundarea relațiilor bilaterale’’, a declarat Sergiu Harea, potrivit unui comunicat al Instituției Camerale.

Președintele CCI a RM a invitat Ambasada Pakistanului și Camera de Comerț și Industrie din Pakistan să participe la Expoziția Națională „Fabricat în Moldova”, care va avea loc între 29 ianuarie și 2 februarie 2025. Harea a declarat că acest eveniment va facilita identificarea partenerilor de afaceri din Moldova și va sprijini colaborarea economică bilaterală.

Ambasadorul E.S. Muhammad Arshad Jan Pathan a apreciat invitația și a evidențiat oportunitățile semnificative pentru antreprenorii pakistanezi în sectorul agricol, subliniind interesul pentru extinderea colaborării și în alte domenii, cum ar fi apărarea și energia.

În continuare, Sergiu Harea a prezentat activitatea CCI a RM și a propus semnarea unui Memorandum de Colaborare între camerele de comerț pentru a intensifica colaborarea bilaterală, incluzând informarea reciprocă privind evenimentele economice și comerciale și facilitarea oportunităților comune de afaceri.

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Islamică Pakistan au fost stabilite la 16 februarie 1992. În timp, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a organizat mai multe evenimente, printre care: întrevederea din februarie 2019 cu E.S. Dl. Safdar Hayat, Ambasador al Republicii Islamice Pakistan în R. Moldova și Forumul Economic Moldova-Pakistan, organizat în martie 2017 la Chișinău, cu participarea a 44 de companii moldovenești și 12 companii pakistaneze.

#pakistan #CCI a RM #intrevedere #ambasador

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.