Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va efectua o vizită oficială la București. Cine îl va însoți

Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, urmează să aibă la București, la 1 septembrie curent întrevederi cu președintelui Camerei deputaților Parlamentului României, Ludovic Orban, președintele României, Klaus Iohannis, cu președinta Senatului României, Anca Dragu, unde vor fi abordate subiecte ce țin de dialogul existent, precum și fortificarea parteneriatului dintre ambele țări prin noi acțiuni și proiecte comune, scrie Realitatea.md.

Pe durata vizitei sale, Igor Grosu va fi însoțit de deputații: Doina Gherman – președintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Vladimir Bolea – președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Dumitru Alaiba – președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Lilian Carp – președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Larisa Voloh – președintele Comisiei administrație publică, Veronica Roșca – vicepreşedinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Petru Frunze – vicepreşedintele Comisiei administrație publică, președintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, Virgiliu Pâslariuc – vicepreședintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media; Ana Racu – vicepreşedintele Comisiei drepturile omului și relații interetnice, Ina Coșeru -vicepreşedintele Comisiei mediu și dezvoltare regională.

Amintim că, ieri, presa din România a scris că, președintele Parlamentului de la Chișinău urmează să aibă o vizită de lucru la București, unde va avea întrevederi cu oficiali de rang înal de peste Prut.

#vizita #București #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.