Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va efectua o vizită oficială la București. Cine îl va însoți

Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, urmează să aibă la București, la 1 septembrie curent întrevederi cu președintelui Camerei deputaților Parlamentului României, Ludovic Orban, președintele României, Klaus Iohannis, cu președinta Senatului României, Anca Dragu, unde vor fi abordate subiecte ce țin de dialogul existent, precum și fortificarea parteneriatului dintre ambele țări prin noi acțiuni și proiecte comune, scrie Realitatea.md.

Pe durata vizitei sale, Igor Grosu va fi însoțit de deputații: Doina Gherman – președintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Vladimir Bolea – președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Dumitru Alaiba – președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Lilian Carp – președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Larisa Voloh – președintele Comisiei administrație publică, Veronica Roșca – vicepreşedinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Petru Frunze – vicepreşedintele Comisiei administrație publică, președintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, Virgiliu Pâslariuc – vicepreședintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media; Ana Racu – vicepreşedintele Comisiei drepturile omului și relații interetnice, Ina Coșeru -vicepreşedintele Comisiei mediu și dezvoltare regională.

Amintim că, ieri, presa din România a scris că, președintele Parlamentului de la Chișinău urmează să aibă o vizită de lucru la București, unde va avea întrevederi cu oficiali de rang înal de peste Prut.

#vizita #București #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.