Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va efectua o vizită oficială la București. Cine îl va însoți

Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, urmează să aibă la București, la 1 septembrie curent întrevederi cu președintelui Camerei deputaților Parlamentului României, Ludovic Orban, președintele României, Klaus Iohannis, cu președinta Senatului României, Anca Dragu, unde vor fi abordate subiecte ce țin de dialogul existent, precum și fortificarea parteneriatului dintre ambele țări prin noi acțiuni și proiecte comune, scrie Realitatea.md.

Pe durata vizitei sale, Igor Grosu va fi însoțit de deputații: Doina Gherman – președintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Vladimir Bolea – președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Dumitru Alaiba – președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Lilian Carp – președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Larisa Voloh – președintele Comisiei administrație publică, Veronica Roșca – vicepreşedinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Petru Frunze – vicepreşedintele Comisiei administrație publică, președintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, Virgiliu Pâslariuc – vicepreședintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media; Ana Racu – vicepreşedintele Comisiei drepturile omului și relații interetnice, Ina Coșeru -vicepreşedintele Comisiei mediu și dezvoltare regională.

Amintim că, ieri, presa din România a scris că, președintele Parlamentului de la Chișinău urmează să aibă o vizită de lucru la București, unde va avea întrevederi cu oficiali de rang înal de peste Prut.

#vizita #București #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.