Prețul petrolului a scăzut. Cât costă țițeiul Brent

Joi, 23 mai, prețul petrolului a scăzut cu peste 2%. Astfel cotația barilului de petrol Brent a ajuns la 109,22 dolari.

Cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” cu livrare în luna august a scăzut joi dimineaţa cu 2,6 dolari, la 103,46 dolari, în timp ce cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în august a coborât cu 2,5 dolari, la 109,22 dolari.

Ambele cotaţii înregistraseră în timpul şedinţelor de tranzacţionare scăderi de trei dolari, după ce în miercuri s-a raportat un declin de aproximativ 3%. Cotaţiile sunt la cel mai redus nivel de la mijlocul lunii mai.

Investitorii continuă să evalueze riscul recesiunii şi efectele asupra cererii de combustibil, în urma majorării dobânzilor în economiile avansate, pentru contracararea inflaţiei.

„Piaţa petrolului rămâne sub presiune deoarece investitorii sunt îngrijoraţi că majorarea dobânzilor în SUA va afecta redresarea economiei şi cererea de combustibil”, a apreciat Kazuhiko Saito, analist la Fujitomi Securities Co Ltd.

El a estimat că, în statele Unite, înainte de 4 iulie (când se celebrează ziua naţională), cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” ar putea scădea sub 100 de dolari.

Preşedintele Rezervei Federale americane (Fed), Jerome Powell, a recunoscut miercuri că vigoarea inflaţiei a luat prin surprindere autorităţile monetare şi a avertizat că este posibil să urmeze şi alte surprize.

Preşedintele Vladimir Putin anunţa miercuri că Rusia este în proces de redirecţionare a comerţului şi exporturilor sale de petrol către ţări din grupul BRICS, în urma sancţiunilor.

În mai, exporturile Chinei de ţiţei rusesc au urcat cu 55% în ritm anual, ajungând la un nivel record.

#BRENT #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.