Prețul petrolului a scăzut. Cât costă țițeiul Brent

Joi, 23 mai, prețul petrolului a scăzut cu peste 2%. Astfel cotația barilului de petrol Brent a ajuns la 109,22 dolari.

Cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” cu livrare în luna august a scăzut joi dimineaţa cu 2,6 dolari, la 103,46 dolari, în timp ce cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în august a coborât cu 2,5 dolari, la 109,22 dolari.

Ambele cotaţii înregistraseră în timpul şedinţelor de tranzacţionare scăderi de trei dolari, după ce în miercuri s-a raportat un declin de aproximativ 3%. Cotaţiile sunt la cel mai redus nivel de la mijlocul lunii mai.

Investitorii continuă să evalueze riscul recesiunii şi efectele asupra cererii de combustibil, în urma majorării dobânzilor în economiile avansate, pentru contracararea inflaţiei.

„Piaţa petrolului rămâne sub presiune deoarece investitorii sunt îngrijoraţi că majorarea dobânzilor în SUA va afecta redresarea economiei şi cererea de combustibil”, a apreciat Kazuhiko Saito, analist la Fujitomi Securities Co Ltd.

El a estimat că, în statele Unite, înainte de 4 iulie (când se celebrează ziua naţională), cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” ar putea scădea sub 100 de dolari.

Preşedintele Rezervei Federale americane (Fed), Jerome Powell, a recunoscut miercuri că vigoarea inflaţiei a luat prin surprindere autorităţile monetare şi a avertizat că este posibil să urmeze şi alte surprize.

Preşedintele Vladimir Putin anunţa miercuri că Rusia este în proces de redirecţionare a comerţului şi exporturilor sale de petrol către ţări din grupul BRICS, în urma sancţiunilor.

În mai, exporturile Chinei de ţiţei rusesc au urcat cu 55% în ritm anual, ajungând la un nivel record.

#BRENT #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.