Prețul petrolului a scăzut. Cât costă țițeiul Brent

Joi, 23 mai, prețul petrolului a scăzut cu peste 2%. Astfel cotația barilului de petrol Brent a ajuns la 109,22 dolari.

Cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” cu livrare în luna august a scăzut joi dimineaţa cu 2,6 dolari, la 103,46 dolari, în timp ce cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în august a coborât cu 2,5 dolari, la 109,22 dolari.

Ambele cotaţii înregistraseră în timpul şedinţelor de tranzacţionare scăderi de trei dolari, după ce în miercuri s-a raportat un declin de aproximativ 3%. Cotaţiile sunt la cel mai redus nivel de la mijlocul lunii mai.

Investitorii continuă să evalueze riscul recesiunii şi efectele asupra cererii de combustibil, în urma majorării dobânzilor în economiile avansate, pentru contracararea inflaţiei.

„Piaţa petrolului rămâne sub presiune deoarece investitorii sunt îngrijoraţi că majorarea dobânzilor în SUA va afecta redresarea economiei şi cererea de combustibil”, a apreciat Kazuhiko Saito, analist la Fujitomi Securities Co Ltd.

El a estimat că, în statele Unite, înainte de 4 iulie (când se celebrează ziua naţională), cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” ar putea scădea sub 100 de dolari.

Preşedintele Rezervei Federale americane (Fed), Jerome Powell, a recunoscut miercuri că vigoarea inflaţiei a luat prin surprindere autorităţile monetare şi a avertizat că este posibil să urmeze şi alte surprize.

Preşedintele Vladimir Putin anunţa miercuri că Rusia este în proces de redirecţionare a comerţului şi exporturilor sale de petrol către ţări din grupul BRICS, în urma sancţiunilor.

În mai, exporturile Chinei de ţiţei rusesc au urcat cu 55% în ritm anual, ajungând la un nivel record.

#BRENT #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria a trecut la euro de la miezul nopţii, devenind a 21-a ţară care a ales moneda unică europeană, la aproape douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

La miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an, mica ţară balcanică, care a aderat la UE în 2007, a renunţat la leva, moneda naţională în vigoare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în speranţa de a-şi consolida legăturile economice cu ceilalţi membri ai zonei euro, dar şi de teama unei creşteri a preţurilor într-un context politic instabil, scrie News.

Mii de oameni au înfruntat temperaturile negative pentru a asista la concertul tradiţional de Revelion, organizat de Primăria din Sofia în faţa fostului Palat Regal.

Pe faţada sediului Băncii

În schimb, „oamenii se tem că preţurile vor creşte. Astăzi, este 4 leva şi va deveni 4 euro, în timp ce salariile vor rămâne aceleaşi”, a declarat ea pentru AFP.

Un euro valorează 1,9558 leva, un curs stabil de la începutul anului 2006.

Mulţi bulgari se tem că introducerea euro va duce la o spirală inflaţionistă, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut deja cu 5% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Liderii bulgari au încercat să liniştească populaţia şi au promis că aderarea la zona euro va dinamiza economia ţării, una dintre cele mai sărace din UE, şi o va ancora mai mult în Occident pentru a o proteja de influenţa rusă.

Pentru şeful băncii centrale bulgare, Dimitar Radev, „euro nu este doar o decizie economică. Nu este doar o monedă. Este un semn de apartenenţă: dovada că locul tău nu este la periferie, ci într-un spaţiu de reguli comune, de încredere şi de responsabilitate”, a explicat el într-un videoclip publicat pe site-ul instituţiei sale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat miercuri într-un comunicat că „euro va aduce beneficii concrete cetăţenilor şi întreprinderilor bulgare”, facilitând călătoriile şi schimburile şi îmbunătăţind transparenţa pieţelor.

„Introducerea euro este ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Rumen Radev în discursul său televizat transmis cu câteva minute înainte de miezul nopţii.

Totuşi, el a spus că regretă că bulgarii nu au fost consultaţi prin referendum cu privire la această alegere care a divizat ţara.

„Acest refuz a fost unul dintre simptomele dramatice ale prăpastiei profunde dintre clasa politică şi popor, confirmată de manifestaţiile masive din întreaga ţară”, a spus el, chiar dacă Curtea Constituţională a judecat altfel.