Prețuri amețitoare la gaz! Din septembrie Moldovagaz va cumpăra metan cu 1692 USD pentru mia de metri cubi

Prețul estimat de Moldovagaz pentru achiziția gazului din luna septembrie este de 1692 USD pentru mia de metri cubi, cu 16% mai mare față de luna august.

Alexandru Șevciuc, membrul Consiliului de Administrație Moldovagaz a declarat că, în cazul în care tarifele nu vor fi ajustate, devierile financiare ale Moldovagaz vor ajunge la sfârșitul anului 2022, la 3,9 miliarde de lei.

Astăzi, 4 august, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la gaz pentru populație cu 23,5%, la 23 de lei pentru metrul cub.

Republica Moldova se află în pragul unei crize gaziere, în condițiile în care nu s-a reușit să se facă auditul datoriei istorice de 709 mil. USD a Moldovagaz până la sfârșitul lunii mai, iar Gazprom este în drept să rezilieze contractul de livrare. Autoritățile, susțin că, deși, trimit solicitări concernului rus, acesta nu răspunde, iar despre o deconectare a gazului nu au fost anunțate. Or, în prezent prețul gazului a depășit 2000 USD pentru mia de metri cubi.

Experții în energetică susțin că Gazprom va recurge la șantajul energetic în lunile de iarnă, de aceea autoritățile trebuie să aibă mai multe alternative, inclusiv să facă rezerve de gaz, cel puțin pentru două luni de iarnă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#metan #import #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate, riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.