Prețurile la benzină și motorină cresc în 2025: ANRE aprobă majorări ale marjei comerciale

27 Dec. 2024, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Dec. 2024, 11:43 // Actual //  Ursu Victor

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat astăzi, 27 decembrie 2024, marja comercială specifică pentru vânzarea cu amănuntul a produselor petroliere pentru semestrul I al anului 2025, ceea ce va duce la o scumpire semnificativă a carburanților. Noua marjă comercială a fost stabilită la 3,24 lei/litru, o creștere de 0,06 lei/litru față de valoarea anterioară.

Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2025, prețurile maxime de comercializare a carburanților vor include marje de 3,34 lei/litru pentru benzină și 3,35 lei/litru pentru motorină. În plus, se va adăuga o contribuție suplimentară de 0,10 lei/litru pentru benzină și 0,11 lei/litru pentru motorină, conform reglementărilor guvernamentale privind eficiența energetică.

Pe lângă această ajustare, începând cu 1 ianuarie 2025, prețurile vor reflecta și majorarea accizelor, cu creșteri de 578,16 lei/tonă pentru benzină și 243,28 lei/tonă pentru motorină, conform noilor prevederi din Codul fiscal. Aceste modificări vor avea un impact direct asupra prețurilor finale ale carburanților, crescând astfel costurile pentru consumatori.

Scumpirea carburanților vine într-un context economic mai larg, cu impact asupra prețurilor de consum și a costurilor de transport, având potențialul de a genera efecte și asupra altor sectoare economice din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.