Previziuni sumbre pentru Putin! Rusia va pierde poziția de lider în exportul de energie

Rusia va pierde în următorii ani poziţia de lider mondial în exportul de energie, din cauza consecinţelor invaziei din Ucraina şi în special ca urmare a reducerii vânzărilor de gaze în Europa, piaţa sa tradiţională, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA).

În raportul său anual privind perspectivele globale, publicat joi, IEA estimează că exporturile de combustibili fosili ale Rusiei nu vor reveni niciodată la nivelurile din 2021 şi asta în pofida reorientării ţării către pieţele asiatice.

În termeni globali, IEA calculează că, dacă anul trecut exporturile Rusiei au reprezentat circa 20% din schimburile internaţionale cu energie, procentul va scădea la 13% în 2030, ca urmare a ultimelor politici puse în aplicare după izbucnirea conflictului.

O bună parte din „terenul pe care Rusia îl va pierde” în ceea ce priveşte vânzările de combustibili fosili va fi câştigat de Statele Unite ale Americii şi Orientul Mijlociu, scrie Agerpres.

Şi mai mare va fi reducerea dacă se vor lua în calcul doar gazele, unde, de la o cotă de 30% în exporturile mondiale în 2021, Rusia va scădea la 15% la începutul următorului deceniu.

Motivul este în primul rând decizia ţărilor europene de a se desprinde, progresiv, de gaze, şi în special de cele din Rusia.

Autorii raportului preconizează că cererea de importuri de gaze naturale în Uniunea Europeană va scădea de la 370 de miliarde de metri cubi în 2021 la 230 de miliarde anual în 2030 şi la 140 de miliarde în 2035.

Procentul care va reveni Rusiei va fi tot mai limitat de posibilităţile de aprovizionare prin gazoductele care vin de la zăcămintele norvegiene şi din Magreb şi de achiziţiile de GNL din diferite ţări.

În plus, pentru Rusia, alternativa pieţei din China este limitată, deoarece importatorii din gigantul asiatic cumpără în mod activ GNL, astfel că, potrivit IEA, „nu va fi spaţiu pentru un alt gazoduct la scară mare din Rusia”.

#IEA #gaz #Energie #lider #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.