Previziuni sumbre pentru Putin! Rusia va pierde poziția de lider în exportul de energie

Rusia va pierde în următorii ani poziţia de lider mondial în exportul de energie, din cauza consecinţelor invaziei din Ucraina şi în special ca urmare a reducerii vânzărilor de gaze în Europa, piaţa sa tradiţională, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA).

În raportul său anual privind perspectivele globale, publicat joi, IEA estimează că exporturile de combustibili fosili ale Rusiei nu vor reveni niciodată la nivelurile din 2021 şi asta în pofida reorientării ţării către pieţele asiatice.

În termeni globali, IEA calculează că, dacă anul trecut exporturile Rusiei au reprezentat circa 20% din schimburile internaţionale cu energie, procentul va scădea la 13% în 2030, ca urmare a ultimelor politici puse în aplicare după izbucnirea conflictului.

O bună parte din „terenul pe care Rusia îl va pierde” în ceea ce priveşte vânzările de combustibili fosili va fi câştigat de Statele Unite ale Americii şi Orientul Mijlociu, scrie Agerpres.

Şi mai mare va fi reducerea dacă se vor lua în calcul doar gazele, unde, de la o cotă de 30% în exporturile mondiale în 2021, Rusia va scădea la 15% la începutul următorului deceniu.

Motivul este în primul rând decizia ţărilor europene de a se desprinde, progresiv, de gaze, şi în special de cele din Rusia.

Autorii raportului preconizează că cererea de importuri de gaze naturale în Uniunea Europeană va scădea de la 370 de miliarde de metri cubi în 2021 la 230 de miliarde anual în 2030 şi la 140 de miliarde în 2035.

Procentul care va reveni Rusiei va fi tot mai limitat de posibilităţile de aprovizionare prin gazoductele care vin de la zăcămintele norvegiene şi din Magreb şi de achiziţiile de GNL din diferite ţări.

În plus, pentru Rusia, alternativa pieţei din China este limitată, deoarece importatorii din gigantul asiatic cumpără în mod activ GNL, astfel că, potrivit IEA, „nu va fi spaţiu pentru un alt gazoduct la scară mare din Rusia”.

#IEA #gaz #Energie #lider #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.