Prima bicicletă care își menține echilibrul și se conduce singură. A fost creată de un inginer în timpul său liber

25 Iun. 2021, 12:38
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
25 Iun. 2021, 12:38 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Un inginer chinez a creat prima bicicletă care își menține echilibrul chiar dacă nimeni nu este lângă ea. De asemenea, ea se poate conduce singură până la destinația selectată.

În timpul său liber, inginerul a creat un sistem giroscopic pentru echilibrarea unei biciclete, indiferent dacă aceasta se află în mișcare sau în repaos. Pentru aceasta a folosit un accelerometru  și senzori giroscopici comparabili celor întâlniți deja în arsenalul telefoanelor mobile.

Bicileta este dotată cu un computer conectat la un dispozitiv inerțial, având cel puțin un element care se rotește la turație destul de mare, încetinirea sau accelerarea acestuia oferind un „punct de sprijin” pentru bicicleta aflată doar pe cele două roți. Acest mecanism generează suficientă inerție angulară pentru a contracara tendința bicicletei de a cădea. Efectul este și mai ușor de întreținut în timp ce bicicleta electrică se află în mișcare.

Adevărata provocare pentru obținerea unei biciclete complet autonome este acomodarea senzorilor de proximitate și computerul pentru navigație, fără a depăși constrângerile de spațiu și greutate ale unei biciclete de oraș. Pentru funcția de detectare și evitare a obstacolelor, Zhi Hui Jin a proiectat un sistem de control automat – care utilizează un algoritm de percepție și control personalizat – pe care l-a legat de senzori și un computer dedicat.

Bicicleta lui Zhi Jui Jun este mai mult o jucărie telecomandată decât un vehicul cu adevărat autonom, însă asta nu exclude posibilitatea ca pe viitor să fie creată o versiune mai sofisticată.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.