Prima bicicletă care își menține echilibrul și se conduce singură. A fost creată de un inginer în timpul său liber

Un inginer chinez a creat prima bicicletă care își menține echilibrul chiar dacă nimeni nu este lângă ea. De asemenea, ea se poate conduce singură până la destinația selectată.

În timpul său liber, inginerul a creat un sistem giroscopic pentru echilibrarea unei biciclete, indiferent dacă aceasta se află în mișcare sau în repaos. Pentru aceasta a folosit un accelerometru și senzori giroscopici comparabili celor întâlniți deja în arsenalul telefoanelor mobile.

Bicileta este dotată cu un computer conectat la un dispozitiv inerțial, având cel puțin un element care se rotește la turație destul de mare, încetinirea sau accelerarea acestuia oferind un „punct de sprijin” pentru bicicleta aflată doar pe cele două roți. Acest mecanism generează suficientă inerție angulară pentru a contracara tendința bicicletei de a cădea. Efectul este și mai ușor de întreținut în timp ce bicicleta electrică se află în mișcare.

Adevărata provocare pentru obținerea unei biciclete complet autonome este acomodarea senzorilor de proximitate și computerul pentru navigație, fără a depăși constrângerile de spațiu și greutate ale unei biciclete de oraș. Pentru funcția de detectare și evitare a obstacolelor, Zhi Hui Jin a proiectat un sistem de control automat – care utilizează un algoritm de percepție și control personalizat – pe care l-a legat de senzori și un computer dedicat.

Bicicleta lui Zhi Jui Jun este mai mult o jucărie telecomandată decât un vehicul cu adevărat autonom, însă asta nu exclude posibilitatea ca pe viitor să fie creată o versiune mai sofisticată.

#inventie #bicileta autonoma #conduce singura #timp liber

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.