Prima Tabără de antreprenoriat a avut loc la Cahul. Elevi, studenți din sudul țării au învățat cum să inițieze afaceri

Elevi, studenți și specialiști în IT din sudul țării au învățat cum să inițieze, administreze și să dezvolte o afacere în cadrul primei Tabere de antreprenoriat organizată de „EU4Moldova: Startup City Cahul”. Tinerii au avut parte de sesiuni informative și au studiat etapele pe care trebuie să le parcurgă pentru a avea o afacere de succes, fiind ghidați de mentori cu experiență.

Regiunea Cahul este recunoscută de specialiști drept una favorabilă dezvoltării startup-urilor, dar în pofida faptului că localnicii își doresc să se lanseze în afaceri, adesea aceștia nu sunt familiarizați cu noțiunile din domeniul businessului și procedurile pe care trebuie să le urmeze.

Pentru că antreprenoriatul înseamnă mai mult decât un simplu plan de afaceri, participanții la Tabăra de antreprenoriat au aflat în detaliu ce presupune atât planificarea, cât și managementul, iar un accent important a fost pus pe importanța implementării inovațiilor și tehnologiilor informaționale.

„Multă informație utilă. Am aflat despre toate etapele de lansare a unei afaceri și despre posibilitatea de integrare a aspectelor tehnologice”, spune Veronica Zbîrciog, una dintre participantele la Tabăra de antreprenoriat, în prezent studentă la Colegiul „Iulia Hasdeu”.

Fetele și băieții care au participat la Tabăra de antreprenoriat își doresc să se lanseze în afaceri, având deja idei despre ce ar dori să ofere: hărți virtuale, servicii de arhitectură, servicii medicale, dezvoltarea turismului istoric, precum și a sectorului Horeca din Cahul.

„Tabăra este foarte bine organizată. Am acumulat un volum de informații utile într-o perioadă foarte scurtă. Am făcut și schimb de experiență. Astăzi sunt și mai motivat să mă lansez în lumea antreprenoriatului”, spune Radomir Barbarov, în vârstă de 24 de ani.

În total au avut loc 4 zile de sesiuni informative, ateliere de lucru și networking. Sesiunile au fost ghidate de către mentori locali și naționali din diverse domenii.

„A fost o activitate diferită de cele care se organizează, ne-am axat pe partea administrativă a unei afaceri. Am discutat despre cum estimăm un buget, care sunt rapoartele anuale necesare și de ce le prezentăm la Inspectoratul Fiscal, cum angajăm oamenii, despre importanța unui plan de marketing, cum ne prezentăm și cum prezentăm afacerea noastră, precum și despre integrarea serviciilor IT”, a declarat Daria Taucci, Startup Manager în cadrul proiectului EU4Moldova: Startup City Cahul.

„EU4Moldova: Startup City Cahul”, proiect implementat de ATIC cu asistența financiară a UE și în parteneriat cu Ambasada Suediei, sprijină, în special, dezvoltarea economică prin inovare, antreprenoriat, ocuparea forței de muncă în întreprinderile mici și mijlocii din afara capitalei și oferă oportunități de studiu tinerilor, femeilor și fetelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM).

#antreprenoariat #cahul #tabara #elevi #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale Europei, alături de prețuri și de tranziția verde. Un raport realizat de Euronews, pe baza datelor Eurostat și ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), arată cum s-a schimbat comerțul cu energie electrică pe continent și care sunt statele mari exportatoare și importatoare.

În 2024, dintr-un total de 35 de state europene, 13 au fost exportatoare nete de energie electrică, iar 21 – importatoare nete. Singura țară care nu a raportat niciun import de electricitate a fost Cipru. La nivelul Uniunii Europene, balanța energetică a fost ușor pozitivă, de -0,5%, ceea ce arată că, în ansamblu, statele membre au exportat mai multă energie decât au importat.

Cele mai mari exporturi de energie provin din Franța și Suedia, ambele având producție internă abundentă – nucleară, respectiv hidro. Franța a înregistrat un export net de 89.851 GWh, echivalent cu 22% din consumul intern, iar Suedia – 33.435 GWh, adică 27% din producția totală. Alte țări exportatoare importante sunt Slovenia, Norvegia, Slovacia, Cehia și Austria. „Franța a devenit în 2024 cel mai mare exportator de energie electrică din lume, cu un record de 90 TWh – echivalentul consumului anual al Belgiei”, a declarat Rina Bohle Zeller, expertă la Agora Energiewende.

În schimb, Italia și Germania sunt marile economii dependente de importuri. Italia a importat anul trecut circa 51.000 GWh, iar Germania – 26.269 GWh. Germania, care a fost exportator net timp de două decenii, a devenit importator în 2023, pe fondul închiderii reactoarelor nucleare, al prețurilor ridicate la carbon și al creșterii producției regenerabile în statele vecine, care a făcut energia străină mai competitivă.

Schimbările anuale sunt influențate de condițiile meteorologice și de structura surselor de energie. Grecia, de exemplu, a trecut de la importator net în 2023, cu 10%, la exportator în 2024, cu -0,6%, în timp ce Croația a ajuns de la 10% la 26% import net într-un singur an.

Experții subliniază că interconectarea rețelelor electrice europene este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic. „Comerțul transfrontalier face energia mai ieftină și mai sigură. Când apune soarele în Germania, vântul din Danemarca asigură continuitatea aprovizionării”, a explicat Zeller.

Pe fondul crizei climatice și al transformărilor geopolitice, Europa își reconfigurează harta electricității, în care producția nucleară franceză, energia hidroelectrică scandinavă și sursele regenerabile din sudul continentului devin pilonii noii securități energetice europene.