Primele reacții la acuzațiile lui Stoianoglo: „Știri false, irelevante sau demne de Țîrdea”

După „dezvăluirile” procurorului general, Alexandr Stianoglo, de astăzi, doi deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) critică tactica acestuia de a face public unele informații ce se referă la anumite persoane, afirmând că sunt niște subiecte „de știri false” specifice deputatului „PSRM Bogdad Țîrdea”, transmite realitatea.md.

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba afirmă că „tot ce a debitat Stoianoglo astăzi sunt informații irelevante”.

„Unicul briefing pe care-l aștept de la domnul Stoianoglo este cel în care dumnealui își anunță demisia. Doar demisia, nu cea „de onoare”. Timpul „demisiei de onoare” a trecut. În rest, tot ce debitează acest personaj este absolut irelevant. Și dacă dumnealui crede că va fi mai longeviv în postul său decât acest parlament, greșește amarnic”, a scris Alaiba pe pagina sa de Facebook.

Cu o reacție a venit și colegul lui Alaiba, Radu Marian, care afirmă că, declarațiile procurorului general sunt „niște știri false”.

„Procurorul general a devenit o parodie. Un om cu asemenea funcție ar trebui să anunțe conferințe de presă atunci când are progrese în investigarea marilor cazuri de corupție, nu să arunce știri false demne de Țîrdea. Din aceste ieșiri penibile are de pierdut doar instituția Procuraturii și însăși profesia de procuror”, afirmă Marian.

Precizăm că, astăzi, Alexandr Stoianoglo, a făcut în cadrul unui briefing de presă mai multe „dezvăluiri”, după decriptarea telefonului fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, care a scos la iveală că, acesta ar fi întreținut discuții în ultimii trei ani cu fostul ambasador al UE la Chișinău și mai mulți lideri ai ONG-urilor din Moldova.

#reacții #dezvaluiri #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.