Primele urcă, profitul se prăbușește: asigurătorii pierd mai mult de jumătate din câștiguri

29 Dec. 2025, 09:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Dec. 2025, 09:53 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Profitul net al pieței asigurărilor a ajuns la 121,3 milioane de lei în primele 9 luni din 2025, însă este cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului trecut, arată datele oficiale privind situația financiară și conformarea prudențială a sectorului asigurărilor la 30 septembrie 2025, prezentată de Banca Națională a Moldovei.  Anterior, BNS anunța că, pentru 9 luni ale anului curent, profitul înainte de impozitare s-a redus cu aproape 48%, coborând la 139,8 milioane lei.

Veniturile principale ale companiilor de asigurare au provenit din subscrierea primelor, care au totalizat 2,44 miliarde de lei, în creștere cu 0,9% față de primele nouă luni din 2024. Piața rămâne puternic concentrată pe asigurările generale, care au generat 97% din veniturile din prime, în timp ce asigurările de viață au contribuit cu doar 3%.

”Din totalul primelor brute subscrise pentru asigurările generale, cele mai mari ponderi le-au deținut Asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (RCA internă, Carte Verde, Carnet TIR, Carnet CMR) și Asigurările de vehicule terestre, altele decât cele feroviare (CASCO), astfel, asigurările auto cumulând peste 71% din piață, urmate de Asigurările de incendiu și alte calamități naturale, pentru care au fost subscrise 8,7% din prime și alte asigurări de bunuri (preponderent – asigurarea culturilor agricole) cu o cotă de 6,3% din prime. Celelalte clase de asigurări cumulează prime brute subscrise mai puțin de 132 milioane lei sau 5,5% fiecare”, precizează regulatorul.

Potrivit BNM, rezultatul pozitiv a fost raportat de șapte societăți de asigurare, în timp ce două companii au înregistrat pierderi nete. Rentabilitatea capitalului (ROE) s-a redus la 8,5%, iar rentabilitatea activelor (ROA) a coborât la 2,9%, indicatori semnificativ sub nivelurile din 2024.

Activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II. În schimb, structura activelor s-a îmbunătățit: activele lichide au crescut la 3,51 miliarde de lei, reprezentând 62,3% din totalul activelor, iar valoarea acestora a depășit rezervele tehnice cu 6,8%.

Din punct de vedere prudențial, toate societățile de asigurare licențiate au raportat rate de solvabilitate peste 100%. Pentru asigurările generale, rata medie de solvabilitate a fost de 180%, iar pentru asigurările de viață a ajuns la aproape 695%. Fondurile proprii eligibile au totalizat 1,51 miliarde de lei, cu o scădere ușoară pe segmentul asigurărilor generale și o creștere semnificativă în asigurările de viață.

Rezervele tehnice brute constituite de companii au ajuns la 3,29 miliarde de lei, în creștere față de trimestrul precedent, majorarea fiind determinată în principal de creșterea rezervelor de daune, în contextul unui volum mai mare de despăgubiri.

În primele nouă luni din 2025, despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportul dintre despăgubiri și prime pentru asigurările generale a urcat la 42%, iar rata operațională combinată netă s-a situat la 98,7%.

În comunicat se mai precizează că toate societățile de asigurare dețineau suficiente active pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerinței de capital minim, principalele plasamente fiind realizate în valori mobiliare de stat, depozite bancare și instrumente de reasigurare.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!