Principalele puteri economice ale lumii sunt toate implicate într-un război activ sau se pregătesc pentru el

Cele mai mari cinci economii sunt fie implicate într-un război, fie își pregătesc armatele cu o oarecare rapiditate pentru a putea purta unul.
Acest lucru înseamnă că principalele puteri economice ale lumii sunt toate implicate într-un război activ sau se pregătesc pentru acesta.
Orice incertitudine în sistemele militare creează în mod inevitabil incertitudine economică. Acest lucru se aplică, bineînțeles, și în cazul țărilor din afara listei primelor cinci, cum ar fi Rusia, care ocupă locul 11, scrie George Friedman dintr-o analiză pentru Geopolitical Futures.

Oricât de rudimentar ar fi, PIB-ul poate spune multe despre o țară, de la tipul de armată pe care ar putea să o aibă la tipul de satisfacție publică cu care se mândrește și, în cele din urmă, la puterea economiei sale și influența sa economică.

Următoarele cifre sunt cele pe care le cunosc, dar pe care adesea nu îmi fac timp să le asimilez cu adevărat: PIB-ul primelor cinci națiuni ca procent din PIB-ul global:

Statele Unite (24,06); China (15,2); Japonia (6,02); Germania (4,56); India (3,2)
Aceste cinci țări reprezintă mai mult de 50% din PIB-ul mondial. În mod firesc, acest lucru este corelat cu puterea militară. PIB-ul măsoară posibilitățile de producție, inclusiv rachetele și soldații, dar trebuie să susțină și viața civilă. Așadar, există o variație în ceea ce privește cantitatea de efort depus în domeniul militar, dar potențialul de a alinia o forță militară rezistă la examen. Putem spune, așadar, că aceste cinci țări produc jumătate din produsul mondial și au capacitatea de a produce armate masive echivalente, susține Friedman.

SUA au cea mai mare amprentă economică și militară

Cea mai avansată și cea mai capabilă, dacă nu cea mai mare din punct de vedere numeric, este Statele Unite, o națiune care a menținut în același timp o economie relativ dinamică, în ciuda unor interludii sistemice de slăbiciune.

China se mândrește cu a doua cea mai mare economie din lume și a încercat să își construiască o armată importantă. Întrebarea istorică este dacă diferența substanțială dintre PIB-ul Statelor Unite și PIB-ul Chinei a făcut ca China să fie mai slabă din punct de vedere militar decât Statele Unite.

În spatele celor două mari puteri, Japonia încearcă să își construiască o armată bazată pe parametrii în continuă schimbare ai interdicției sale constituționale, dar cu siguranță are capacitatea de a deveni din nou o putere substanțială. Germania nu dorește cu adevărat să se reînarmeze, dar nu a închis niciodată complet ușa în fața acestei perspective. Cu toate acestea, este implicată în trimiterea de arme în Ucraina și în războiul economic împotriva Rusiei. India este angajată ocazional cu China, dar, în ciuda PIB-ului său, este vastă și săracă. Este cea mai mică din punct de vedere economic dintre cele cinci și cea mai puțin angajată militar. De asemenea, face parte din Dialogul de securitate cvadrilateral cu SUA, Australia și Japonia, chiar dacă își construiește relațiile cu Rusia.

Cea mai importantă țară pentru prognoză este, prin urmare, America. Aceasta are cea mai mare amprentă economică și militară și are tendința de a se angaja în operațiuni militare la un anumit nivel și în operațiuni economice ca forță principală. Următoarea cea mai importantă este China, în special în ceea ce privește modul în care se comportă în raport cu SUA. Relația dintre SUA și China nu este doar fundamentală pentru ceea ce se va întâmpla în restul acestui an, ci și emblematică pentru natura complexă a puterii. Ea oferă ambelor națiuni șansa de a concura pe multiple planuri și de a găsi o bază pentru colaborare.

Rolul Washingtonului în lume este ușor de uitat printre zgomotele politicii, dar este realitatea de bază care conduce lumea, concluzionează George Friedman în articolul pentru Geopolitical Futures.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#puteri #razboi #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.